Cercetătorii de la Universitatea Missouri din Statele Unite au descoperit în creierul uman markerii neurologici care pot fi folosiţi pentru a detecta persoanele cu risc crescut de a dezvolta tulburări psihotice. Aceştia sunt, de asemenea, utili pentru a stabili dacă tratamentele au avut efectul scontat.
Noua descoperire este un important ajutor pentru persoanele care pierd contactul cu realitatea din cauza unei tulburări psihotice, cum ar fi schizofrenia.
"Tulburările psihotice precum schizofrenia se manifestă pe tot parcursul vieţii şi afectează puternic persoanele ce suferă de astfel de maladii. Aceste tulburări au costuri mai mari decât cancerul pentru sănătatea publică şi societate. Un obiectiv major al cercetărilor noastre este de a înţelege natura riscului de psihoză, astfel încât să putem preveni ani de suferinţă”, a declarat John Kerns, profesor de psihologie la University of Missouri, Columbia, SUA, citat de sciencedaily.com.
Tulburările psihotice sunt asociate cu niveluri crescute de dopamină - un produs chimic eliberat de celulele nervoase - într-o subregiune a creierului numită striatum.
Această zonă este folosită pentru a prelucra feedback-ul pozitiv sau negativ pentru învăţare şi generează gândurile şi acţiunile unei persoane pe baza a ceea ce aceasta a experimentat în trecut, iar tulburările psihotice sunt cauzate de un feedback eronat care determină apoi credinţele şi percepţiile greşite ale unei persoane.
Cu toate acestea, măsurarea nivelului de dopamină la oameni este costisitoare, invazivă şi nu este posibilă în practica clinică de zi cu zi. În acest nou studiu, cercetătorii au utilizat un RMN de la Centrul de Imagistică Cerebală al universităţii şi au descoperit că persoanele cu risc pentru tulburări psihotice prezintă markeri ai bolii în striatum.
Această tulburare este cea mai evidentă atunci când pacienţii îndeplinesc sarcini în care oamenii trebuie să înveţe din feedback-ul pozitiv şi negativ, iar cercetătorii au descoperit că riscul tulburărilor psihotice implică o activare crescută în striatum pentru feedback pozitiv, iar feedback-ul negativ duce la scăderea activării în aceeaşi regiune a creierului, se mai arată în concluziile studiului.
Cercetătorii cred că acest model de activare ar putea explica simptomele tulburărilor psihotice. De exemplu, activarea rezultată unui feedback pozitiv crescut ar putea face ca presupunerile unei persoane să pară mai adevărate decât sunt într-adevăr, în timp ce activarea feedback-uli negativ scăzut ar putea face pe cineva mai puţin dispus să renunţe la ideile negative, mai afirmă autorii studiului.
Cercetări viitoare vor stabili cât de bine poate RMN să prezică riscul tulburărilor psihotice şi dacă tratamentele de prevenire pot "normaliza” scanările RMN.
