Un grup de medicamente utilizate pe scară largă ar putea accelera declinul mental al adulţilor în vârstă, mai ales dacă aceştia prezintă un risc crescut de demenţă, sugerează un nou studiu. Medicamentele anticolinergice sunt utilizate pentru a trata o gamă variată de afecţiuni - de la alergii, vezică hiperactivă până la hipertensiune arterială, depresie şi boala Parkinson. Studiile din ultimii ani au arătat că utilizatorii acestora pe termen lung prezintă un risc crescut de demenţă.
Se ştie că aceste medicamente au ca efecte secundare pe termen scurt, confuzia şi memoria neclară. Noile descoperiri, publicate pe 2 septembrie în revista americană de Neurologie, arată că adulţii sănătoşi în vârstă care utilizează aceste medicamente au prezentat un risc crescut de a dezvolta o insuficienţă cognitivă uşoară. Aceasta se referă la probleme mai subtile de memorie şi gândire care pot evolua spre demenţă. Şi legătura a fost cea mai puternică în rândul a două grupuri de persoane cu risc crescut de boală Alzheimer: cei care au o variantă genică ce creşte şansele bolii şi persoanele cu anumiţi „markeri” biologici ai bolii.
,,Rezultatele nu demonstrează că vinovate sunt medicamentele anticolinergice. Acest studiu arată o asociere într-o populaţie foarte specifică, dar nu dovedeşte cauzalitatea”, a avertizat Heather Snyder, vicepreşedintele Asociaţiei Alzheimer.
,,Cu toate acestea, este plauzibil din punct de vedere biologic că medicamentele ar putea creşte riscul de demenţă. Medicamentele blochează o substanţă chimică numită acetilcolină, care transmite mesaje printre celulele nervoase. Acetilcolina este implicată în memorie şi învăţare şi este de obicei scăzută la persoanele cu Alzheimer”, e de părere dr. Allison Reiss, profesor asociat la Şcoala de Medicină Long Island din NYU.
„Preponderenţa dovezilor sugerează că este mai bine să se evite aceste medicamente la adulţii în vârstă. Multe medicamente pentru alergii, răceli şi tuse au proprietăţi anticolinergice şi sunt disponibile fără prescripţie medicală. Deci, este important ca adulţii în vârstă să fie conştienţi de faptul că medicamentele fără prescripţie medicală nu sunt automat sigure”, a spus Reiss, care este, de asemenea, membru al consiliului consultativ al Fundaţiei Alzheimer din America.
Dar şi anumite medicamente eliberate pe bază de prescripţie medicală pentru depresie, hipertensiune arterială, boala Parkinson şi schizofrenie au proprietăţi anticolinergice, la fel ca şi medicamentele pentru vezica hiperactivă şi incontinenţa urinară. Reiss a precizat că persoanele care au întrebări despre prescripţiile lor ar trebui să discute cu medicul.
În ultimul studiu, cercetătorii conduşi de Lisa Delano-Wood, de la Universitatea din California, San Diego, au urmărit 688 de adulţi mai în vârstă care iniţial nu au avut probleme cu memoria sau abilităţile de gândire. O treime a spus că a luat în mod regulat medicamente anticolinergice de mai mult de şase luni.
Persoanele chestionate luau în medie aproape cinci medicamente fiecare. În următorii 10 ani, persoanele care luau medicamente anticolinergice au avut mai multe şanse să dezvolte o afectare cognitivă uşoară, care a fost măsurată prin teste anuale. Peste jumătate - 51% - au dezvoltat această afecţiune, comparativ cu 42% dintre adulţii vârstnici care nu au luat anticolinergice.
Cercetătorii au luat în considerare alţi factori care afectează riscul de demenţă - cum ar fi nivelul de educaţie al oamenilor şi istoricul bolilor de inimă sau accident vascular cerebral. Şi după ajustarea acestor factori, adulţii mai în vârstă cu anticolinergice aveau încă cu 47% mai multe şanse de a dezvolta insuficienţă uşoară.
Un alt studiu realizat în Marea Britanie reliefa că medicamentele anticolinergice sunt asociate cu un risc de demenţă cu aproape 50% mai mare la adulţii mai în vârstă. Cercetătorii englezi arată că aproximativ 10% din diagnosticul de demenţă se datorează expunerii la medicamente anticolinergice, ceea ce ar echivala, de exemplu, cu aproximativ 20.000 din cele 209.600 noi cazuri de demenţă pe an Marea Britanie.
