Schimbări subtile în creier, detectabile prin imagistică avansată, analiza sângelui şi a lichidului spinal, se produc cu aproximativ douăzeci de ani înainte de un diagnostic motor clinic la persoanele cu boala Huntington, relevă un nou studiu condus de cercetătorii de la University College din Londra. Descoperirile deschide calea pentru viitoarele studii clinice preventive, oferind speranţa unor intervenţii timpurii care ar putea păstra funcţiile cerebrale şi îmbunătăţi rezultatele pentru persoanele expuse riscului de a dezvolta boala Huntington.
Cercetătorii au constatat că, deşi funcţii precum mişcarea, gândirea sau comportamentul au rămas normale cu mult timp înainte de apariţia simptomelor în boala Huntington, schimbări subtile la nivelul creierului începeau cu până la două decenii mai devreme.
Aceste descoperiri deschid calea pentru viitoarele studii clinice preventive, oferind speranţă pentru intervenţii timpurii care ar putea păstra funcţiile creierului şi îmbunătăţi rezultatele persoanelor expuse riscului de a dezvolta boala Huntington.
Boala Huntington este o afecţiune neurodegenerativă devastatoare care afectează mişcarea, gândirea şi comportamentul.
Este o boală genetică, iar persoanele cu un părinte afectat au 50% şanse să moştenească mutaţia care provoacă boala, ceea ce înseamnă că vor dezvolta simptome, de obicei la mijlocul maturităţii.
Boala este cauzată de expansiunile repetitive a trei blocuri de ADN (C, A şi G) în gena huntingtină. Această secvenţă tinde să se extindă continuu în anumite celule neuronale de-a lungul vieţii unei persoane, într-un proces cunoscut sub numele de expansiune somatică CAG. Această expansiune continuă accelerează neurodegenerarea, făcând celulele creierului mai vulnerabile în timp.
Pentru noua cercetare, laboratorul UCL a studiat 57 de persoane cu expansiunea genei bolii Huntington, pentru care s-a calculat un risc de diagnostic motor clinic preconizat în medie la 23,2 ani.
Aceştia au fost examinaţi în două momente, pe parcursul a aproximativ cinci ani, pentru a vedea modul în care corpul şi creierul lor s-au schimbat în timp. Rezultatele lor au fost comparate cu 46 de participanţi de control, potriviţi în funcţie de vârstă, sex şi nivel de educaţie.
În cadrul studiului, toţi participanţii s-au oferit voluntari pentru a fi supuşi unor evaluări complete ale gândirii, mişcării şi comportamentului, precum şi unor scanări ale creierului şi unor prelevări de sânge şi de lichid spinal.
Este important de remarcat faptul că grupul cu expansiunea genei bolii Huntington nu a prezentat niciun declin al vreunei funcţii clinice (gândire, mişcare sau comportament) în timpul perioadei de studiu, în comparaţie cu grupul de control comparat îndeaproape.
Cu toate acestea, în comparaţie cu grupul de control, au fost detectate modificări subtile în scanările cerebrale şi în biomarkerii lichidului cefalorahidian la cei cu expansiune genetică a bolii Huntington. Acest lucru indică faptul că procesul neurodegenerativ începe cu mult înainte ca simptomele să fie evidente şi înainte de un diagnostic motor clinic.
În mod specific, cercetătorii au identificat niveluri crescute ale lanţului uşor al neurofilamentului (NfL), o proteină eliberată în lichidul cefalorahidian atunci când neuronii sunt lezaţi, şi niveluri reduse de proenkefalină (PENK), un marker neuropeptidic al stării neuronilor sănătoşi care ar putea reflecta modificări ale răspunsului creierului la neurodegenerare.
„Studiul nostru susţine importanţa expansiunii repetiţiei somatice CAG care conduce cele mai timpurii modificări neuropatologice ale bolii la oamenii vii cu expansiunea genei bolii Huntington”, a declarat autorul principal, profesorul Sarah Tabrizi de la Centrul UCL de cercetare a bolii Huntington şi Institutul britanic de cercetare a demenţei, într-un comunicat.
Constatările sugerează că există o fereastră de tratament, potenţial cu zeci de ani înainte de apariţia simptomelor, în care persoanele cu risc de a dezvolta boala Huntington funcţionează normal, în ciuda faptului că au măsuri detectabile de neurodegenerare subtilă, timpurie.
Identificarea acestor markeri timpurii ai bolii este esenţială pentru viitoarele studii clinice, pentru a determina dacă un tratament va avea vreun efect.
„Această cohortă unică de indivizi cu expansiunea genei bolii Huntington şi participanţi de control ne oferă o perspectivă fără precedent asupra celor mai timpurii procese ale bolii înainte de apariţia simptomelor clinice, ceea ce are implicaţii nu numai pentru boala Huntington, ci şi pentru alte afecţiuni neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer”, a precizat dr. Rachael Scahill de la Centrul UCL de cercetare a bolii Huntington şi de la Institutul de Neurologie Queen Square.
Acest studiu este primul care stabileşte o legătură directă între expansiunea repetiţiei CAG somatice, măsurată în sânge, şi modificările timpurii ale creierului la om, cu zeci de ani înainte de diagnosticul motor clinic în boala Huntington.
Deşi se ştia deja că expansiunea CAG somatică accelerează neurodegenerarea, această cercetare demonstrează modul în care aceasta determină în mod activ cele mai timpurii modificări detectabile în creier, în special în nucleii caudat şi putamen, regiuni esenţiale pentru mişcare şi gândire.
Arătând că modificările somatice ale expansiunii repetiţiilor CAG măsurate în sânge pot estima modificările de volum ale creierului şi alţi markeri ai neurodegenerării, constatările furnizează dovezi esenţiale pentru a susţine ipoteza conform căreia expansiunea somatică CAG este un motor-cheie al neurodegenerării.
Având în vedere că tratamentele care vizează suprimarea expansiunii repetiţiilor CAG somatice sunt în curs de dezvoltare, această cercetare validează acest proces mecanic ca ţintă terapeutică promiţătoare şi reprezintă un progres esenţial pentru viitoarele studii de prevenire în boala Huntington.
Cercetarea, publicată vineri în revista Nature Medicine, a fost realizată în colaborare cu experţi de la Universităţile din Glasgow, Göteborg, Iowa şi Cambridge.
Citeşte şi:
