Un studiu larg asupra probelor de scaun la bebeluşi a constatat diferenţe cheie între sugarii născuţi normal şi cei născuţi prin cezariană, oferind indicii despre dezvoltarea sistemului imunitar uman, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Birmingham.
Bebeluşii născuţi normal au primit cea mai mare parte din bacteriile intestinale de la mama lor, dar nu şi bebeluşii născuţi prin cezariană care au avut în schimb mai multe bacterii din spital.
Nu este clar ce impact poate avea diferenţa asupra sănătăţii viitoare a copiilor, iar concluziile nu ar trebui să descurajeze femeile să nască prin cezariană, au spus oamenii de ştiinţă care au condus lucrările.
"Primele săptămâni de viaţă reprezintă o fereastră critică pentru dezvoltarea sistemului imunitar al bebeluşului, dar ştim foarte puţine despre el, iar cercetarea a deschis o fereastră pe o etapă puţin înţeleasă în dezvoltarea imunităţii umane. Trebuie să urmărim aceşti bebeluşi pe măsură ce cresc pentru a vedea dacă diferenţele timpurii în microbiotă duc la probleme de sănătate”, a spus Peter Brocklehurst, profesor la Universitatea Birmingham, care a condus studiul, citat de sciencedily.com.
Microbiota intestinală este un ecosistem complex de milioane de microbi şi este considerat de oamenii de ştiinţă ca fiind important pentru modul de dezvoltare a sistemului imunitar.
Cercetările anterioare au sugerat că lipsa de expunere la unii microbi în viaţa timpurie este implicată în boli autoimune, cum ar fi astmul, alergiile şi diabetul.
Însă oamenii de ştiinţă nu au reuşit încă să descopere cât de important este microbiota intestinală iniţială - sau "biomul bebeluşului” - pentru imunitatea şi sănătatea viitoare a acestuia, sau cum se dezvoltă microbiota unui copil sau ce se întâmplă în cazul diferitelor moduri de naştere.
În această cercetare oamenii de ştiinţă de la University College London, Wellcome Sanger Institute şi Birmingham University au utilizat secvenţierea ADN-ului pentru a analiza mai mult de 1.600 de probe de bacterii intestinale de la 175 de mame şi aproape 600 de bebeluşi.
În eşantioane de la mame şi de la bebeluşii de la patru, şapte şi 21 de zile, echipa a constatat că există o diferenţă semnificativă între cele două metode de naştere, copiii care se nasc natural, având multe mai multe bacterii asociate sănătăţii de la mamele lor decât bebeluşii născuţi prin cezariană.
În locul unora dintre bacteriile mamei, bebeluşii născuţi prin cezariană aveau mai multe bacterii de obicei găsite în spitale susceptibile de a fi rezistente la medicamente, se mai arată în concluziile cercetării.
