Oamenii de şltiinţă de la Institutul Karolinska, din Suedia, au identificat un nou marker de risc pentru bolile cardiovasculare la femeile în vârstă.
O echipă de cercetători de la Institutul Karolinska a identificat un nou potenţial marker de risc pentru bolile cardiovasculare la femei.
Un nou studiu arată o asociere între nivelurile scăzute ale unui anticorp antiinflamator şi riscul de atac de cord şi boală coronariană.
Studiul a fost publicat pe 2 octombrie, în Journal of the American College of Cardiology.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi la nivel global. Cu toate acestea, cercetarea privind sănătatea cardiacă a femeilor a fost neglijată din punct de vedere istoric, spun specialiştii.
Femeile în vârstă prezintă adesea mai mulţi factori de risc pentru bolile de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul şi insuficienţa cardiacă.
Acum, un nou studiu arată cum nivelurile scăzute de anticorpi la substanţa grasă fosforilcolină, denumită anti-PC, pot fi un nou marker de risc independent pentru bolile cardiovasculare la femeile în vârstă. Studiile anterioare au arătat că acesta este cazul bărbaţilor
„Putem arăta că un nivel scăzut al anticorpului natural împotriva fosforilcolinei (anti-PC) poate fi utilizat ca marker de risc pentru bolile cardiovasculare şi la femei, independent de factorii de risc cunoscuţi anterior”, afirmă Johan Frostegård, profesor la Institutul de Medicină a Mediului şi şefull Unităţii de Imunologie şi Boli Cronice de la Karolinska, într-un comunicat.
Echipa a arătat anterior că anticorpul are un efect antiinflamator, ceea ce înseamnă că protejează împotriva aterosclerozei, care este o inflamaţie cronică a peretelui vaselor.
Au fost urmărite aproape 1.000 de femei
Studiul a fost realizat folosind Cohorta suedeză de mamografie (SMC) şi a urmărit 932 de femei cu o vârstă medie de 66 de ani pe parcursul a 16 ani.
Dintre acestea, 113 femei au dezvoltat boli cardiovasculare. În plus, au existat şi 50 de cazuri de AVC ischemic.
Rezultatele arată că femeile cu un nivel ridicat al anticorpului anti-PC au avut un risc cu 25% mai mic de boli coronariene şi infarct miocardic (atac de cord). Cu toate acestea, studiul nu poate arăta care nivel este protector.
Cercetătorii speră că studiul poate contribui la dezvoltarea unui vaccin împotriva aterosclerozei care poate creşte nivelul de anti-PC la cei care prezintă niveluri scăzute riscante.
Măsurarea fosforilcolinei, o substanţă grasă, ar putea oferi medicilor o imagine mai clară a riscului unei femei de a avea probleme cardiace mai târziu în viaţă. Autorii subliniază că o legătură nu înseamnă că nivelurile scăzute de anticorpi anti-PC vor declanşa boli de inimă sau infarct, dar există o legătură aparentă.
Cercetătorii au observat tendinţe specifice în rândul femeilor care au dezvoltat boli de inimă faţă de cele care nu au dezvoltat.
Femeile cu niveluri ridicate de anticorpi anti-PC au prezentat o şansă cu 25% mai mică de a suferi de boli coronariene şi infarct. Cu toate acestea, nu a existat nicio corelaţie între nivelurile de anticorpi anti-PC şi AVC.
Potrivit cercetătorilor, nivelurile de anticorpi anti-PC ar putea avea un anumit rol în stoparea dezvoltării bolilor coronariene la femei.
Cu toate acestea, înţelegerea mecanismului real care protejează împotriva bolilor de inimă necesită mai multe cercetări.
Cauzele potenţiale pentru nivelurile de anticorpi anti-PC care scad riscul de boli de inimă implică proprietăţile antiinflamatorii ale substanţei, capacitatea sa de a elimina celulele moarte şi de a opri colesterolul şi alte materiale grase să se acumuleze în jurul inimii.
„Acum trebuie să mergem mai departe pentru a determina ce nivel de anti-PC poate fi utilizat ca nivel de risc într-un mod similar cu nivelurile găsite pentru hipertensiunea arterială, de exemplu. Lucrăm acum la un studiu şi mai amplu, care include atât bărbaţi, cât şi femei, în care sperăm să stabilim un astfel de nivel”, concluzionează Frostegård.
Rezumatul cercetării
Cercetătorii au analizat 932 de femei, în vârstă de aproximativ 66 de ani, din Suedia. Ei au măsurat nivelurile unui anticorp special numit IgM anti-PC în sângele acestor femei. Apoi, au urmărit femeile timp de 16 ani pentru a vedea care au dezvoltat probleme cardiace. Au comparat femeile cu niveluri ridicate de IgM anti-PC cu cele cu niveluri scăzute pentru a vedea dacă există o diferenţă în ceea ce priveşte riscul de boli de inimă.
Rezultate cheie
Studiul a constatat că femeile cu niveluri mai ridicate de IgM anti-PC în sânge prezentau un risc mai scăzut de probleme cardiace. Mai exact, femeile cu cele mai ridicate niveluri de IgM anti-PC au fost cu 58% mai puţin predispuse la orice tip de boală cardiacă, comparativ cu femeile cu cele mai scăzute niveluri.
Pentru cazurile de infarct, diferenţa a fost şi mai mare. Femeile cu cele mai ridicate niveluri de IgM anti-PC au fost cu 73% mai puţin predispuse la un infarct decât cele cu cele mai scăzute niveluri. Legătura dintre IgM anti-PC şi AVC nu a fost la fel de clară, deşi a existat totuşi un uşor efect protector.
Limitările studiului
Studiul a analizat doar 932 de femei, ceea ce reprezintă un grup relativ mic, ceea ce înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice tuturor femeilor sau bărbaţilor. Toate femeile erau din Suedia, astfel încât rezultatele ar putea să nu fie aceleaşi pentru persoanele din alte ţări sau medii. În timp ce echipa de la Karolinska a încercat să ţină cont de alţi factori care ar putea afecta riscul de boli de inimă (cum ar fi regimul alimentar şi exerciţiile fizice), ar putea exista şi alţi factori pe care nu i-au luat în considerare şi care ar putea explica rezultatele.
Concluzii
Anticorpul IgM anti-PC pare a fi un factor de protecţie împotriva bolilor de inimă, în special a infarctului miocardic la femei. Acest anticorp ar putea fi util ca o modalitate de a estima femeile cu un risc mai mare de probleme cardiace. Studiul sugerează că găsirea unor modalităţi de creştere a nivelului de IgM anti-PC ar putea ajuta la prevenirea bolilor de inimă, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma acest lucru. Efectul protector al IgM anti-PC ar putea explica de ce femeile tind să dezvolte boli de inimă mai târziu în viaţă decât bărbaţii.
Finanţare
Studiul a fost finanţat de mai multe organizaţii, inclusiv Fundaţia suedeză pentru inimă şi plămâni, Fondul suedez pentru ştiinţă, Fondul pentru 80 de ani al regelui Gustav V şi CVDIMMUNE (UE).
