Un raport mai mare dintre metionină şi homocisteină, un marker al stării de metilare, a fost asociat cu o reducere a ritmului de atrofie cerebrală şi o scădere a riscului de demenţă într-un studiu observaţional la adulţi în vârstă, realizat de cercetătorii suedezi de la Institutul Karolinska.
"Un statut adecvat de metilare este esenţial pentru funcţionarea sănătoasă a creierului şi va fi obţinut atunci când valorile de vitamina B12 şi acid sunt suficiente", a declarat pentru Reuters dr. Babak Hooshmand, de la Institutul Karolinska.
Dr. Hooshmand şi colegii săi au analizat datele de la 2.570 de persoane cu o vârstă medie de 73 de ani,dintre care 56% femei, care au participat la studiul suedez de îmbătrânire şi îngrijire realizat pe insula Kungsholmen. Participanţii nu aveau inţial demenţă şi au fost supravegheaţi prin intermediul unui RMN structural de două sau trei ori pe parcursul a şase ani.
Aşa cum cercetătorii au raportat în JAMA Psychiatry, raportul dintre metionină şi homocisteină a fost mai mare la cei care au luat suplimente cu vitamine, comparativ cu cei care nu au luat astfel de suplimente şi s-a constatat o mărire a diferenţei cu fiecare creştere a nivelului de vitamina B12 sau acid folic.
În perioada de studiu au fost identificaţi 203 de pacienţi cu demenţă incidentă, dintre care 129 cu boala Alzheimer în grupul de pacienţi mai vârstnici, unde media de vârstă a fost de 82,2 de ani şi doar 38, dintre care 20 cu Alzheimer în grupul mai tânăr unde vârsta medie a fost de 72,2 ani.
După ajustarea tuturor variabilelor, cercetătorii au asociat un nivel crescut al nivelului total de homocisteină serică cu un risc crescut de demenţă şi Alzheimer, raporturile fiind de 1,60 pentru demenţă şi 2,33 pentru Alzheimer.
În schimb, concentraţii mai mari de metionină au fost asociate cu un risc scăzut de demenţă.
Valorile mai mari ale raportului metionină / homocisteină au fost asociate semnificativ cu un risc mai mic de demenţă şi Alzheimer.
Totodată analizele suplimentare au arătat că un raport mai mare dintre metionină şi homocisteină a fost asociat cu o scădere a pierderii totale a volumului de ţesut cerebral.
