Microbiomul intestinal, un ecosistem de trilioane de microorganisme din tractul digestiv uman, a fost din ce în ce mai mult legat de bolile cronice. O nouă cercetare, condusă de Universitatea McGill, din Canada, consolidează descoperirile recente care demonstrează un rol cauzal al microbiomului intestinal în evoluţia mai multor boli, de la afecţiuni gastrointestinale la tulburări legate de imunitate şi psihiatrice.
O nouă cercetare, care se bazează pe studii controlate randomizate (RCT) recente şi pe dovezi preclinice, relevă progrese substanţiale în înţelegerea modului în care microbiomul intestinal afectează sănătatea umană.
Publicată în revista online, eGastroenterology, noua analiză examinează modul în care manipularea microbiomului intestinal poate deschide noi căi terapeutice.
Cele mai promiţătoare constatări provin din studiile privind infecţia cu Clostridioides difficile (ICD), în care transplantul de microbiotă fecală (FMT) - un proces care implică transferul de fecale de la un donator sănătos în tractul gastrointestinal al unui pacient - şi-a demonstrat eficacitatea în reducerea semnificativă a ratelor de recurenţă a infecţiei.
CDI, o infecţie bacteriană severă adesea declanşată de utilizarea antibioticelor, rămâne dificil de tratat din cauza ratei ridicate de recidivă. Transplantul de fecale a apărut ca o terapie revoluţionară, studiile arătând că poate restabili echilibrul microbian intestinal şi reduce ratele de recidivă cu până la 93%.
În plus faţă de CDI, analiza subliniază rolul potenţial al intervenţiilor bazate pe microbiom în imunoterapia cancerului şi în colita ulcerativă (CU).
Potrivit unor studii recente, compoziţia microbiomului intestinal poate influenţa modul în care pacienţii răspund la imunoterapie, în special în cancere precum melanomul şi carcinomul cu celule renale.
Constatările indică faptul că persoanele cu profiluri specifice ale microbiotei intestinale, inclusiv niveluri mai ridicate de Akkermansia muciniphila şi Bifidobacterium, înregistrează rezultate mai bune atunci când sunt supuse imunoterapiei, probabil datorită rolului microbiomului în modularea răspunsurilor imune.
Suplimentarea cu agenţi ai microbiomului în tratamentul cancerului poate spori astfel capacitatea naturală a organismului de a lupta împotriva tumorilor.
În cazul colitei ulcerative, o afecţiune inflamatorie cronică a colonului, transplantul de fecale şi alte terapii microbiomice au demonstrat că pot reprezenta alternative la tratamentele convenţionale, adesea pe bază de imunosupresoare.
Mai multe studii arată că transplantul de materii fecale poate ameliora simptomele, poate induce remisia şi poate creşte diversitatea microbiană intestinală la pacienţii cu colită ulcerativă, care de obicei au bacterii intestinale mai puţin diverse decât persoanele sănătoase. Aceste dovezi susţin potenţialul terapiilor de modificare a microbiomului de a modula răspunsul imun şi de a reduce necesitatea utilizării prelungite a corticosteroizilor şi a altor medicamente imunosupresoare.
În mod interesant, rolul microbiomului în obezitate este mai complex. Deşi studiile pe animale au arătat că modificările bacteriilor intestinale pot influenţa greutatea şi sănătatea metabolică, studiile RCT pe oameni nu au fost până acum concludente.
Studiile care au testat terapii bazate pe microbiom la pacienţii cu obezitate şi tulburări metabolice nu au demonstrat o pierdere semnificativă în greutate sau modificări ale indicelui de masă corporală (IMC), ceea ce sugerează că, deşi microbiomul joacă un rol în metabolism, acesta nu poate acţiona ca o soluţie de sine stătătoare pentru gestionarea greutăţii.
Recenta revizuire abordează, de asemenea, provocările şi limitările legate de corelarea microbiomului cu bolile cronice.
Factori precum dieta, vârsta şi stilul de viaţă contribuie la variabilitatea microbiomului, ceea ce poate complica analiza cauzală. În plus, diferenţele în profilurile microbiomului între modelele animale şi oameni fac dificilă aplicarea directă a rezultatelor la populaţiile umane. Echipa sugerează că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina cele mai bune formulări, doze şi metode de administrare pentru terapiile bazate pe microbiom, precum şi siguranţa şi eficacitatea pe termen lung a acestor tratamente.
În ciuda acestor provocări, dr. Prosty şi colegii săi subliniază potenţialul transformator al terapiilor orientate către microbiom.
„Microbiomul intestinal este din ce în ce mai recunoscut nu numai ca un biomarker, ci şi ca o ţintă pentru intervenţia terapeutică”, a declarat dr. Prosty într-un comunicat. „Aceste descoperiri validează rolul microbiomului în dezvoltarea bolilor şi deschid calea pentru tratamente sigure, neinvazive, care pot îmbunătăţi rezultatele pentru pacienţi”, a precizat medicul.
Cu două terapii bazate pe microbiom deja autorizate pentru CDI şi mai multe studii clinice în curs de desfăşurare care explorează intervenţiile asupra microbiomului pentru alte afecţiuni, viitorul medicinei bazate pe microbiom este promiţător, spun cercetătorii.
Aceştia se concentrează în prezent pe optimizarea tratamentelor pentru a asigura siguranţa pacienţilor, explorarea impactului regimului alimentar şi al stilului de viaţă asupra sănătăţii microbiomului şi examinarea modului în care pot fi dezvoltate terapii personalizate pentru tratarea sau chiar prevenirea bolilor cronice.
Aceste cercetări poziţionează microbiomul intestinal ca o frontieră în domeniul sănătăţii, oferind o bază pentru inovarea terapeutică care ar putea avea un impact dramatic asupra a milioane de vieţi din întreaga lume.
