Companii la nivel global concurează pentru a câştiga peste un milion de euro pentru avansarea noilor tehnologii în domeniul demenţei.
Ochelari cu inteligenţă artificială (AI) de ultimă generaţie pentru a ajuta persoanele cu demenţă să se orienteze în mediul înconjurător, şi un ceas inteligent care învaţă rutina zilnică, se numără printre cele cinci tehnologii revoluţionare care au primit peste 350.000 de mii de euro în calitate de finaliste în cadrul Premiului Longitude pentru demenţă, în valoare de peste 5,25 milioane de euro.
Acesta recompensează crearea de noi tehnologii de asistenţă care utilizează AI pentru a transforma modul în care oamenii trăiesc cu demenţă după un diagnostic, astfel încât aceştia să îşi poată menţine independenţa cât mai mult timp posibil.
Premiul este finanţat de Societatea pentru Alzheimer şi Innovate UK, din Marea Britanie, şi oferit de Challenge Works (parte a Nesta).
Una din trei persoane născute astăzi în Marea Britanie va dezvolta demenţă în timpul vieţii, iar aproximativ un milion de persoane din Regatul Unit trăiesc în prezent cu o formă de demenţă. Se estimează că această cifră va creşte la 1,4 milioane de persoane până în 2040, numai în această ţară.
Cei cinci finalişti, care au fost anunţaţi miercuri în Regatul Unit în cadrul emisiunii The One Show de la BBC One, vor primi fiecare peste 350.000 de mii de euro pentru a-şi dezvolta tehnologiile în următoarele 15 luni. Astfel, finaliştii sunt:
1. Ochelari de înaltă tehnologie (AI) care ajută persoanele care suferă de demenţă să recunoască obiectele şi oamenii şi să-şi amintească ce să spună sau să facă pentru a-şi îmbunătăţi memoria. Acest lucru le va fi util pentru a-şi desfăşura activităţi zilnice în mod independent. Ochelarii, care funcţionează, de asemenea, cu prescripţiile existente, urmăresc să întârzie progresia pierderii de memorie şi utilizează sinestezia - asocierea simţurilor, cum ar fi imagini şi sunete (CrossSense, Animorph, Regatul Unit).
2. Tehnologia senzorilor de pe terenul de fotbal aplicată pentru a estima şi preveni căzăturile - tehnologia existentă privind „căzăturile” poate informa îngrijitorii doar după ce s-a produs un accident, această actualizare inovatoare va utiliza tehnologia care cartografiază modul în care o minge de fotbal se mişcă pe teren (Ultra Wideband) pentru a stabili când este probabil să se producă o căzătură şi, în cele din urmă, pentru a le preveni. Această tehnologie, purtată sub forma unui ceas inteligent conceput pentru persoanele în vârstă, ar putea anticipa alunecările în anumite momente ale rutinei zilnice (de exemplu, înainte de culcare) sau în anumite locuri (de exemplu, în baie). Prin detectarea şi calcularea riscului de căzătură, tehnologia ar putea limita riscul de internare în spital, care poate accelera evoluţia simptomelor demenţei (Theora 360, Clairvoyant Networks, Inc, SUA).
3. O aplicaţie bazată pe un smartwatch pentru a oferi îndrumare cu privire la rutinele zilnice - acest software AI procesează datele de la un smartwatch şi de la senzorii din casă pentru a afla mai multe despre activităţile utilizatorilor săi şi pentru a-i îndruma uşor cu privire la rutinele lor, reamintindu-le acţiunile pe care le-ar fi putut uita prin indicii personalizate precum ilustraţii (de exemplu, un frigider deschis sau un robinet care curge), text, sunet şi vibraţii. În cazul în care persoana nu reacţionează, programul va alerta un îngrijitor. Software-ul va deveni mai intensiv pe măsură ce demenţa unei persoane progresează, ajutând-o să rămână mai mult timp în propria casă şi în comunitate (AUTONOMOUS, Associação Fraunhofer Portugal Research, Portugalia).
4. Cutie de monitorizare la domiciliu care protejează viaţa privată - atunci când o persoană dragă se află în stadiile incipiente ale demenţei şi este încă capabilă să trăiască independent, membrii familiei îşi pot face uneori griji cu privire la bunăstarea acesteia. Această cutie cu „senzori” şi acest sistem automat de mesagerie scanează încăperile pentru a-i informa de la distanţă pe membrii familiei cu privire la starea de bine a persoanei iubite prin intermediul sms-urilor din aplicaţia WhatsApp sau al unui mesaj text (de exemplu, mama dvs. este trează şi a pornit încălzirea la ora obişnuită în această dimineaţă). Acest lucru linişteşte atât membrii familiei, cât şi utilizatorul, dar, spre deosebire de tehnologia de monitorizare existentă, nu utilizează camere sau dispozitive purtabile, conectând îngrijitorii fără a încălca viaţa privată (Supersense Technologies, Regatul Unit).
5. Dispozitiv de asistenţă la domiciliu asemănător unui telefon tradiţional - acest dispozitiv cu aspect familiar oferă un ecran pentru apeluri video care poate afişa, de asemenea, notificări personalizate privind activităţile zilnice. Telefonul îi conectează pe utilizatori la o înregistrare vocală liniştitoare, la alegere, care le transmite îndemnuri privind activităţile zilnice şi afişează imagini ale obiectelor din casa persoanei respective. De asemenea, apelarea video a celor dragi este la fel de uşoară ca şi ridicarea receptorului telefonului, pentru a le permite persoanelor care suferă de demenţă să facă lucruri care le plac (MemoryAid, The MARCS Institute, Western Sydney University, Australia).
Cele cinci companii britanice au fost selectate din 24 de semifinaliste, care şi-au împărţit anterior o finanţare de peste 2,2 milioane de euro fiecare dintre cei cinci finalişti primind o sumă suplimentară de peste 350.000 de mii de euro pentru dezvoltare.
Câştigătorul final va primi premiul de peste 1,1 milioane de euro şi urmează să fie anunţat la începutul anului 2026.
Ochelarii de înaltă tehnologie care ajută persoanele care suferă de demenţă să recunoască obiectele şi oamenii şi să-şi amintească ce să spună sau să facă pentru a-şi îmbunătăţi memoria, dotaţi cu rame groase din plastic şi braţele late, arată ca nişte ochelari 3D distribuiţi într-un cinematograf din anii 1990, nu genul de tehnologie pe care o asociezi cu premiile ştiinţifice din secolul 21, dar odată puşi la ochi, lumea reală capătă o nouă dimensiune.
Concepuţi pentru a ajuta persoanele cu demenţă, ochelarii inteligenţi prezintă purtătorilor un ecran în faţa ochilor pe care pluteşte o ţintă albastră care poate fi îndreptată către obiecte.
Ochelarii identifică obiectele, cum ar fi cele de uz casnic şi oferă informaţii cu privire la modul de utilizare al acestora, utilizând inteligenţa artificială pentru a învăţa din interacţiunile anterioare.
Cu un microfon şi difuzoare încorporate, ochelarii pot înregistra şi reda amintiri asociate obiectelor, în timp ce o voce feminină blândă, interacţionează cu purtătorii.
Ochelarii inteligenţi sunt unul dintre cele cinci proiecte care au ajuns în finala premiului Longitude pentru demenţă, care vine cu peste un milion de euro şi recompensează tehnologii concepute pentru a ajuta persoanele cu astfel de afecţiuni să trăiască independent.
„Pur şi simplu vă uitaţi în jur şi asistentul AI vă ghidează”, a declarat Szczepan Orlins, directorul Animorph, una dintre companiile care a dezvoltat dispozitivului.
Deşi dispozitivele sunt în curs de dezvoltare - ochelarii par destul de grei şi nu se descurcă bine cu zumzetul de fundal al aerului condiţionat, de exemplu - aşteptările sunt mari.
„AI prezintă oportunităţi importante de a-i ajuta pe cei cu demenţă să rămână activi şi independenţi cât mai mult timp posibil. Prin valorificarea puterii tehnologiei, putem sprijini capacitatea de reamintire şi recăpătarea memoriei şi putem ajuta persoanele să-şi menţină rutina zilnică”, a precizat Kate Lee, director executiv al Alzheimer's Society care, împreună cu Innovate UK, finanţează premiul.
Printre ceilalţi finalişti se numără şi două echipe care au realizat dispozitive purtabile: unul utilizează tehnologia senzorilor de pe terenul de fotbal pentru a anticipa căzăturile, în timp ce celălalt colectează date privind obiceiurile zilnice ale purtătorilor şi le solicită să acţioneze atunci când îşi urmează rutina. Dacă utilizatorul nu răspunde, dispozitivul poate alerta un îngrijitor.
Un alt finalist a dezvoltat un dispozitiv de asistenţă la domiciliu care combină un ecran într-un dispozitiv care arată ca un telefon obişnuit, permiţând, printre alte aplicaţii, apeluri video.
De asemenea, în cursă se află o echipă care a creat un sistem confidenţial de monitorizare, asemănător cu o cutie pentru cablul TV, care se află în casa persoanei cu demenţă.
Supersense Technologies spune că sistemul său foloseşte radarul pentru a monitoriza mişcarea persoanelor în mai multe camere şi utilizează învăţarea automată pentru a identifica când se întâmplă ceva neobişnuit.
Dr. Matt Ash, co-fondator şi director tehnologic la Supersense Technologies, care a dezvoltat dispozitivul, a declarat într-un comunicat că, sistemul dezvoltat, în loc să se bazeze pe tehnologii invazive, cum ar fi camerele sau microfoanele, acesta utilizează radarul pentru a monitoriza locaţia şi mişcarea persoanelor în mai multe camere şi exploatează învăţarea automată - un tip de inteligenţă artificială - pentru a identifica dacă se întâmplă ceva neobişnuit.
Sistemul poate apoi partaja cu rudele şi îngrijitorii actualizări prin mesaje (SMS), informaţii despre schimbări sau chiar alerte urgente.
„Ne putem uita la tendinţe şi la modul în care comportamentele se schimbă pe măsură ce simptomele progresează, ceea ce permite membrilor familiei să intervină la momentul potrivit, astfel încât să îşi poată dimensiona corect intervenţiile de îngrijire”, a precizat dr. Ash.
Fiecare echipă a lucrat alături de persoane cu experienţă de viaţă în demenţă, oferind feedback şi informaţii esenţiale.
„Nu vrem să dezvoltăm ceva ce nimeni nu doreşte”, a spus Ash. „Şi vrem cu adevărat să rezolvăm nevoi nesatisfăcute care sunt reale şi ancorate în realitate”.
Tris Dyson, directorul general al Challenge Works, care organizează premiul, a subliniat importanţa utilizării AI, precizând că noile tehnologii bazate pe inteligenţa artificială dezvoltate în viitor vor aduce din ce în ce mai multe beneficii în domeniul medical şi în cel al îngrijirii pacienţilor.
