În perioada pandemiei de COVID-19 a apărut ideea că vitamina D ar ajuta organismul să lupte împotriva COVID-19. Problema suplimentării cu vitamina D a fost larg dezbătută, cu argumente puternice în favoarea şi împotriva din partea experţilor în sănătate. Concluziile unui studiu efectuat la mai mult de 2. 000 de adulţi australieni recrutaţi din populaţia generală sugerează însă că dozele lunare de vitamina D nu au redus riscul sau severitatea infecţiilor respiratorii acute.
Analiza publicată în ,,The Lancet Diabetes & Endocrinology” a arătat că suplimentarea cu vitamina D este sigură şi a identificat un efect mic în ceea ce priveşte protecţia împotriva infecţiilor acute ale tractului respirator asociate cu doze zilnice de 400-1000 UI vitamina D timp de până la 12 luni, dar oamenii de ştiinţă au recunoscut o eterogenitate semnificativă între studii. Datele din studiile observaţionale au sugerat că suplimentarea cu vitamina D poate reduce şansele de a dezvolta infecţii respiratorii, în special în grupurile cu deficit de vitamina D, dar studiile randomizate au dat rezultate mixte.
Grupurile care prezintă în mod tradiţional deficienţă sau insuficienţă de vitamina D, cum ar fi adulţii în vârstă şi cei din căminele de bătrâni sau populaţiile etnice negre, asiatice şi minoritare, sunt aceleaşi grupuri care au fost, de asemenea, afectate în mod disproporţionat de COVID-19.
Pe 17 decembrie 2020, Institutul Naţional pentru Excelenţă în Sănătate şi Îngrijire (NICE), în colaborare cu Serviciul de Sănătate Publică din Anglia şi Comitetul consultativ ştiinţific pentru nutriţie, au publicat o revizuire rapidă actualizată a studiilor recente privind vitamina D şi COVID-19. Potrivit acestora toată lumea trebuie să ia suplimente de vitamina D în lunile de toamnă şi de iarnă pentru a-şi menţine sănătatea oaselor şi a muşchilor. Recomandările sunt, de asemenea, în conformitate cu noile îndrumări din partea guvernului britanic, lansate pe 22 decembrie 2020, permiţând persoanelor extrem de vulnerabile din punct de vedere clinic să opteze pentru a primi gratuit 4 luni suplimente zilnice de vitamina D, o iniţiativă similară fiind lansată mai devreme în Scoţia.
,,Revizuirea rapidă a concluzionat că lipsesc încă suficiente dovezi care să susţină suplimentarea cu vitamina D cu scopul de a preveni sau trata COVID-19 şi că subiectul ar trebui investigat în continuare”, a precizat NICE.
Experţii care studiază vitamina D au salutat apelul pentru mai multe cercetări, dar lipsa recomandărilor specifice în contextul COVID-19 a fost întâmpinată cu dezamăgire de mulţi din comunitatea ştiinţifică, care au susţinut că suplimentarea cu vitamina D este în general sigură şi că toxicitatea ar fi probabil depăşită puternic de orice beneficii potenţiale legate de protecţia împotriva COVID-19.
În opinia specialiştilor americani, vitamina D este un nutrient esenţial, iar cercetările recente au sugerat că poate ajuta la protecţia împotriva COVID-19 sever.
„Ştim că un procent mare din populaţie are niveluri suboptimale de vitamina D. De fapt, până la jumătate din populaţia SUA poate avea deficit de vitamina D. Acest lucru poate duce la simptome cum ar fi oboseală, căderea părului, întârzierea vindecării rănilor, scăderea imunităţii, dureri musculare şi multe altele, fără alte cauze cunoscute”, a declarat dieteticianul Kristin Gustashaw, de la Centrul Medical al Universităţii Rush din Chicago.
,,O parte din dificultatea menţinerii nivelului de vitamina D se datorează faptului că nu există o mare varietate de alimente care conţin multă vitamina D", a adăugat Gustashaw.
Această vitamină este accesibilă oamenilor prin unele alimente care o conţin, suplimente şi chiar prin expunerea la soare. Sursele alimentare includ gălbenuş de ou, lapte, brânză, ficat de vită sau de viţel şi anumiţi peşti, cum ar fi somonul, stavridul, tonul şi sardinele. Alte alimente sunt îmbogăţite cu vitamina D, inclusiv anumite cereale, pâine, lapte de soia şi suc de portocale. Gustashaw recomandă ca oamenii să iasă la soare cel puţin 15 până la 30 de minute pe zi, dar spune că ar trebui să fie siguri că vor obţine o sursă constantă de vitamina D din dietă şi suplimente.
Adulţii ar trebui să primească minimum 600 UI de vitamina D în fiecare zi şi 800 UI dacă depăşesc vârsta de 70 de ani. Copiii ar trebui să primească 600 UI în fiecare zi. Şi sugarii până la vârsta de 12 luni ar trebui să primească 400 UI / zi.
Anumite medicamente pot afecta absorbţia vitaminei D. Acestea includ steroizii, colestiramida, medicamentul care scade colesterolul şi medicamentele pentru convulsii, fenobarbital şi fenitoină.
,,Deşi toxicitatea vitaminei D este rară, nu există nicio dovadă că luarea mai mult decât limita superioară a dozei recomandate este benefică”, au spus experţii americani. În unele cazuri, cantităţile în exces de vitamina D pot duce la insuficienţă renală, calcificarea ţesuturilor moi în tot corpul, inclusiv în vasele coronare şi valvele cardiace.
