S-a constatat că o aplicaţie inteligentă de terapie cognitiv-comportamentală (CBT) previne în mod semnificativ creşterea depresiei la tinerii cu risc ridicat şi ar putea fi implementată ca măsură rentabilă de sănătate mintală publică.
La nivel mondial, se amplifică îngrijorarea cu privire la ratele ridicate şi în continuă creştere ale anxietăţii şi depresiei în rândul tinerilor. Oamenii de ştiinţă spun că sunt necesare modalităţi eficiente şi scalabile de prevenire a problemelor de sănătate mintală în acest grup, iar instrumentele digitale, precum aplicaţiile mobile, sunt propuse ca parte a soluţiei.
În timp ce există dovezi emergente că aplicaţiile de sănătate mintală sunt eficiente în tratarea anxietăţii şi depresiei, un nou proiect, condus de Universitatea Exeter, din Marea Britanie, este primul care a testat riguros o aplicaţie de sănătate mintală pe o scară atât de largă în patru ţări.
Două articole, publicate în revista Lancet Digital Health raportează rezultatele studiilor ECoWeB-PREVENT şi ECoWeB-PROMOTE, care au avut loc simultan în cadrul unei cercetări de patru ani finanţat de Horizon 2020. În mod semnificativ, aceste studii au constatat că o aplicaţie de auto-ajutor CBT poate proteja tinerii vulnerabili împotriva depresiei.
„Pentru tinerii cu risc ridicat, constatările noastre sugerează că aplicaţia CBT are un efect preventiv asupra depresiei şi ar putea avea un beneficiu pentru sănătatea publică", a declarat profesorul Ed Watkins de la Universitatea din Exeter, într-un comunicat.
Măsurile de calitate a vieţii participanţilor au fost mai bune, iar funcţionarea profesională şi socială raportată a fost mai bună, a sepcificat acesta.
Constatările se adaugă la dovezile conform cărora prevenirea depresiei funcţionează cel mai bine atunci când sunt identificate şi selectate persoanele care sunt mai expuse riscului, mai degrabă decât adoptarea unei abordări mai universale. Identificarea tinerilor cu risc ar putea fi realizată printr-un proces de autoevaluare online sau prin recomandare profesională, precizează cercetătorii.
Scopul proiectului, în valoare de aproape patru milioane de euro, a fost acela de a testa efectele aplicaţiilor mobile în prevenirea depresiei şi promovarea bunăstării mentale pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 22 de ani.
În cadrul unuia dintre cele mai mari studii de acest gen, 3.700 de tineri au participat în Regatul Unit, Germania, Belgia şi Spania şi au fost repartizaţi în două studii pe baza abilităţilor de competenţă emoţională la începutul studiului.
Astfel, 1.200 de tineri cu scoruri reduse de competenţă emoţională, care conferă un risc crescut de depresie, cum ar fi îngrijorarea crescută şi gânduri excesive, au fost incluşi într-un studiu axat pe prevenire, în timp ce 2.500 de tineri fără un astfel de risc au fost incluşi în celălalt studiu axat pe promovarea bunăstării.
Aceste două grupuri au fost apoi repartizate aleatoriu, în număr egal, la trei aplicaţii diferite dezvoltate pentru acest studiu.
Este vorba despre o aplicaţie de auto-monitorizare în care tinerii îşi pot raporta emoţiile în fiecare zi, o aplicaţie de auto-ajutor care a oferit formare personalizată în domeniul competenţelor emoţionale, şi o aplicaţie de auto-ajutor bazată pe principiile CBT.
Participanţii au fost apoi urmăriţi la trei luni şi la 12 luni pentru a vedea cum s-au schimbat starea lor de bine şi simptomele depresiei.
Studiile au constatat că aplicaţia CBT a prevenit o creştere a depresiei, în raport cu auto-monitorizarea în eşantionul cu risc mai ridicat, dar că nu a existat nicio diferenţă între oricare dintre intervenţii în ceea ce priveşte efectele lor pentru eşantionul cu risc mai scăzut.
„Rezultatele sugerează că, chiar şi atunci când tinerii au folosit aplicaţia de auto-ajutor doar de câteva ori, a existat un beneficiu mic, dar semnificativ”, a precizat profesorul Watkins.
Întrucât aplicaţia poate fi utilizată de un număr mare de persoane într-un mod rentabil, aceste efecte au o valoare potenţială ca intervenţie de sănătate publică, în cadrul unui portofoliu mai larg de servicii şi intervenţii digitale şi în persoană, a indicat acesta.
Următorii paşi sunt identificarea măsurilor active ale aplicaţiei care au fost benefice şi îmbunătăţirea angajamentului şi a utilizării continue a acestor elemente.
Proiectul a implicat 13 parteneri diferiţi, inclusiv două societăţi comerciale - compania germană de analiză vocală audEERING şi creatorul danez de aplicaţii Monsenso. Universitatea din Exeter (Regatul Unit), LMU München (Germania), Universitatea din Ghent (Belgia) şi Universitat Jaume I (Spania) au fost principalele centre de dezvoltare şi testare a tratamentului, în timp ce Universitatea Oxford a condus analiza calitativă.
