Oamenii de ştiinţă au descoperit că evenimentele induse de stres, cum ar fi pandemia, relansează sistemul reproducător masculin odată ce evenimentul a trecut.
Un studiu revoluţionar condus de cercetători de la facultatea de medicină a Universităţii Anschutz din Colorado (CU Anschutz) arată că modificările induse de stres în motilitatea spermatozoizilor apar după un eveniment stresant, mai degrabă decât în timpul acestuia şi îmbunătăţeşte performanţa spermei.
Descoperirea este esenţială în înţelegerea modului în care stresul influenţează procesul reproductiv pentru a îmbunătăţi rezultatele dezvoltării fetale.
Studiul a fost publicat miercuri în revista Nature Communications.
În ultimele cinci decenii, s-a înregistrat o scădere notabilă a calităţii materialului seminal, care a coincis cu factorii de stres de mediu.
Această nouă cercetare identifică modul în care stresul afectează capacitatea spermatozoizilor de a se deplasa prin sistemul reproducător al unei femei pentru a fertiliza un ovul (motilitate).
Cercetătorii au observat modificări ale veziculelor extracelulare (EV), mici particule eliberate din tractul reproducător masculin care joacă un rol în dezvoltarea şi maturarea spermatozoizilor. Aceste modificări au apărut după ce stresorul a trecut, nu în timpul experienţei de stres.
„Constatările noastre arată o creştere semnificativă, dependentă de timp, a motilităţii spermei în urma stresului perceput, care se aliniază cu studii anterioare privind modificările microARN din sperma umană”, a declarat într-un comunicat Tracy Bale, autor principal la CU Anschutz.
Această sincronizare, în care funcţia spermei se îmbunătăţeşte după stres, ar putea fi benefică din punct de vedere evolutiv pentru creşterea ratelor de naştere, în special în urma unor perioade dificile precum cele experimentate în timpul pandemiei de Covid, spun autorii.
Studiile au fost efectuate atât la bărbaţi, cât şi la modele animale. În ambele cazuri, EV induse de stres au îmbunătăţit motilitatea spermatozoizilor şi respiraţia mitocondrială, energia chimică necesară pentru a alimenta reacţiile biochimice ale celulei.
Întrucât rezultatele au fost aceleaşi atât la oameni, cât şi la modelele animale, constatările sugerează că acesta ar putea fi un mecanism universal de adaptare la toate speciile, ceea ce ar putea oferi perspective asupra implicaţiilor mai largi asupra sănătăţii reproductive.
Deşi studiul s-a axat pe bărbaţi, cercetătorii subliniază importanţa explorării modului în care stresul afectează ambii parteneri în procesul de fertilitate.
În plus, cercetătorii sunt interesaţi în cele din urmă de modul în care aceste diferenţe au un impact asupra dezvoltării fetale, în special pentru creier.
„Impactul stresului asupra celulelor germinale, fertilitatea şi mecanismele care stau la baza transmiterii experienţelor de stres ale părinţilor de-a lungul generaţiilor nu sunt bine înţelese”, a declarat dr. Neill Epperson, profesor şi preşedinte al Departamentului de Psihiatrie al CU care a participat la studiu.
„Continuând să recrutăm participanţi pentru aceste studii şi efectuând evaluări amănunţite ale stresului împreună cu activitatea care are loc în laborator, ne propunem să obţinem o înţelegere mai profundă a modului în care factorii de stres din trecut pot afecta descendenţii viitori”, a precizat cercetătorul.
Creşterea gradului de conştientizare a modului în care stresul afectează reproducerea este vitală, crede cercetătorul.
„Întrucât stresul este o parte obişnuită a vieţii de zi cu zi, înţelegerea efectelor sale asupra reproducerii şi dezvoltării va fi esenţială pentru îmbunătăţirea fertilităţii şi abordarea unor efecte ecologice mai ample asupra speciilor pe cale de dispariţie”, spune Bale.
Echipa efectuează studii suplimentare care se concentrează pe înţelegerea modului în care informaţiile privind stresul sunt transmise în EV şi cum influenţează acest lucru fertilizarea. Ei explorează, de asemenea, impactul asupra dezvoltării creierului. În plus, laboratorul Anschutz va lansa un studiu experimental pentru a testa acest model şi pentru a investiga în continuare relaţia dintre EVi şi spermatozoizii din lichidul seminal.
