Din 1990, prevalenţa excesului de greutate şi a obezităţii la copii a crescut la nivel global, aproape dublându-se. În timp ce Statele Unite au cea mai mare prevalenţă, alte ţări nu se află prea departe în urmă. În România, până în 2030, se estimează că aproape 500.000 de copii vor suferi de obezitate.
Obezitatea infantilă constituie o problemă de sănătate publică în expansiune la nivel global, iar România nu face excepţie.
Această afecţiune poate avea implicaţii pe termen lung asupra stării de sănătate a copiilor şi poate conduce la complicaţii semnificative în viaţa adultă.
În Europa de Sud, inclusiv Grecia, Italia şi Spania, între 10 şi 15% dintre copii sunt obezi, în timp ce ţările din Europa de Est au rate ceva mai scăzute, dar se confruntă cu o creştere rapidă care ar putea în curând să egaleze Europa de Sud.
La nivel mondial, Asia are aproape jumătate din toţi copiii supraponderali sub vârsta de 5 ani, în timp ce în Africa, un sfert din populaţia infantilă are probleme cu creşterea în greutate. În America Latină, aproximativ 20% dintre copiii sub 20 de ani sunt supraponderali. Multe ţări în curs de dezvoltare se confruntă cu dubla problemă a supraponderabilităţii/obezităţii şi a malnutriţiei copiilor
Consecinţele nocive ale acestei epidemii sunt deja evidente: hipertensiunea infantilă, diabetul zaharat de tip 2, printre altele.
Cercetătorii de la Colegiul american de medicină Schmidt, a Universităţii Florida Atlantic (FAU), trag un nou semnal de alarmă, într-un comentariu publicat recent în The Maternal and Child Health Journal, indicând provocările acestei probleme de sănătate şi potenţialele soluţii.
„Supraponderalitatea şi obezitatea pediatrică au atins niveluri epidemice în Statele Unite şi devin o pandemie la nivel mondial. Aceste condiţii conduc la hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2 şi tulburări lipidice, care contribuie la sindromul metabolic. La adulţi, aceste probleme cresc semnificativ riscurile de infarct miocardic (atac de cord), AVC (accident vascular cerebral), boli hepatice, apnee obstructivă în somn, artrită şi anumite tipuri de cancer - multe dintre acestea apărând acum la vârste mai mici”, a declarat înt-un comunicat dr. Charles H. Hennekens, primul autor, profesor de medicină preventivă la FAU.
În comentariu, autorii raportează principalele cauze ale acestei epidemii, inclusiv indicele de masă corporală ridicat (IMC), care creşte riscurile multor probleme grave de sănătate.
În Statele Unite, un preşcolar este considerat supraponderal dacă are un IMC care depăşeşte percentila 85. Cercetările arată că aceşti copii prezintă un risc semnificativ mai mare de a fi supraponderali în timpul adolescenţei, comparativ cu cei cu un IMC la percentila 50. Acest lucru subliniază concepţia greşită conform căreia copiii pur şi simplu „depăşesc” problemele legate de excesul de greutate.
În plus, autorii notează că furnizorii de asistenţă medicală şi practicienii din domeniul sănătăţii publice se confruntă cu provocări majore în stimularea activităţii fizice zilnice în rândul copiilor, care este esenţială pentru creşterea ratelor metabolice, scăderea IMC şi reducerea riscurilor viitoare de boli coronariene.
„Odată cu declinul educaţiei fizice în şcoli şi timpul excesiv petrecut pe dispozitive electronice, mulţi copii nu reuşesc să îndeplinească activităţile fizice recomandate. Acest comportament sedentar contribuie la supraponderalitate şi obezitate prin alimentaţie necorespunzătoare, somn redus şi activitate fizică redusă”, a declarat Panagiota «Yiota» Kitsantas, coautorul studiului, preşedintele departamentului de Sănătate a Populaţiei şi Medicină Socială la Colegiul medical Schmidt al FAU.
Încurajarea activităţilor organizate şi plăcute, mai degrabă decât a celor competitive, ar putea ajuta copiii să atingă nivelurile necesare de activitate fizică, spun experţii.
Autorii avertizează, de asemenea, că, deşi creşterea nivelurilor de activitate fizică zilnică este necesară, nu este suficientă pentru a avea un impact major asupra ratelor de exces de greutate şi obezitate infantilă. Creşterea consumului de alimente cu conţinut ridicat de zahăr, împreună cu consumul de alimente ultraprocesate sunt, de asemenea, contribuitori majori.
„Aproape 70% din dieta medie a unui copil din Statele Unite este alcătuită din alimente ultraprocesate”, precizează dr. Hennekens.
„În plus, consumul de alimente ultraprocesate în rândul copiilor sub 24 de luni este în creştere la nivel mondial, declanşând nu numai potenţialul de a dezvolta obezitate, ci şi scăderea protecţiei imunologice”, spune medicul american.
Autorii indică faptul că sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili cu exactitate ce componente din alimentele ultraprocesate contribuie la creşterea în greutate la copii, totodată avertizând că o dietă bogată în alimente ultraprocesate este legată de creşterea ratelor de supraponderabilitate şi obezitate, şcolile americane fiind o sursă majoră a acestor alimente.
„Dovezile sugerează că îmbunătăţirea standardelor nutriţionale pentru prânzul şcolar ar putea contribui la reducerea obezităţii, în special în rândul copiilor cu venituri mici”, a precizat Kitsantas.
„Recomandăm adoptarea unor politici privind alimentele şcolare care să elimine alimentele ultraprocesate din meniuri şi să promoveze alternative mai sănătoase, alături de programe educaţionale privind alimentaţia sănătoasă, în ciuda provocărilor reprezentate de influenţele externe asupra copiilor.”
Printre provocările evidenţiate în comentariu se numără utilizarea social media şi a publicităţii, care afectează în mod semnificativ alegerile şi comportamentele alimentare ale copiilor, care includ partajarea postărilor cu alimente nesănătoase şi recunoaşterea multor mărci de alimente nesănătoase la expunere.
„În ciuda recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi ale autorităţilor de sănătate publică de a restricţiona marketingul alimentar destinat copiilor, puţine ţări au implementat astfel de măsuri”, a precizat dr. Hennekens.
Autorii explică faptul că abordarea epidemiei de obezitate pediatrică în creştere necesită o abordare pe mai multe planuri.
În 2023, Academia Americană de Pediatrie a aprobat recomandările OMS şi a lansat propriile orientări pentru gestionarea supraponderalităţii şi obezităţii pediatrice.
Aceste recomandări sfătuiesc furnizorii de asistenţă medicală şi practicienii din domeniul sănătăţii publice să abordeze determinanţii sociali ai sănătăţii, să utilizeze interviul motivaţional pentru a modifica comportamentele de nutriţie şi activitate şi să ia în considerare farmacoterapia sau chirurgia pentru a îndeplini obiectivele personalizate ale pacienţilor.
Cu toate acestea, autorii spun că, deşi există terapii medicamentoase aprobate disponibile, înainte de a prescrie opţiuni farmacologice, furnizorii de asistenţă medicală maternă şi infantilă ar trebui să utilizeze modificări terapeutice ale stilului de viaţă.
„În timp ce obiectivul final este prevenirea supraponderalităţii şi obezităţii pediatrice, precum şi a sindromului metabolic, nu ar trebui să <lăsăm perfectul să fie duşmanul binelui>”, pentru a-l parafraza pe Voltaire”, a subliniat dr. Hennekens.
În concluzie, autorii îndeamnă la valorificarea tuturor resurselor disponibile pentru a stabiliza cel puţin ratele în creştere ale obezităţii infantile şi problemele de sănătate asociate acesteia. Ignorarea acestor provocări ar putea duce la o epidemie globală fără precedent de obezitate a copiilor şi adolescenţilor, cu consecinţe grave asupra sănătăţii în viitor, aşa cum s-a văzut în SUA.
„Profesioniştii din domeniul asistenţei medicale şi al sănătăţii publice trebuie să colaboreze pentru a aborda aceste probleme cu pacienţii, familiile, comunităţile şi factorii de decizie politică. Eforturile unite pot contribui la inversarea acestor tendinţe îngrijorătoare şi la asigurarea unui viitor mai sănătos pentru copiii din întreaga lume”, spun ei.
Până în 2030, aproape 500.000 de copii vor suferi de obezitate în România
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), unul din trei copii suferă de obezitate la nivel global, iar estimările Federaţiei Mondiale a Obezităţii arată că, în absenţa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, până în anul 2030, aproape 500.000 de copii cu vârste între 5 şi 19 ani vor suferi de obezitate în România.
