Mpox (cunoscut anterior sub numele de monkeypox/variola maimuţei) este o infecţie virală care poate fi prevenită cu o singură doză dintr-un vaccin existent, potrivit unui nou studiu.
Această descoperire ar putea contribui la încetinirea epidemiei globale de mpox, care a fost declarată o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional, pentru a doua oară în doi ani, pe 14 august, de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), după cel mai înalt nivel de alertă al OMS din iulie 2022.
La acel moment, OMS a recomandat că utilizarea vaccinurilor antivariolice de a doua sau a treia generaţie ar putea ajuta, dar de atunci au existat puţine date clinice sau reale privind eficacitatea acestei abordări. Variola este o boală virală legată de mpox care poate fi prevenită cu ajutorul unui vaccin.
Dezvoltarea de noi medicamente şi vaccinuri poate lua timp şi bani care ar putea fi altfel cheltuiţi pentru lansare, astfel încât este o veste bună că un vaccin existent ar putea fi eficient în prevenirea variolei.
Studiile observaţionale efectuate după anunţul OMS au sugerat că MVA-BN (Vaccinia Ankara-Bavarian Nordic modificat) este un vaccin nereprodus împotriva variolei şi ar putea fi eficient în proporţie de 36 până la 86% pentru prevenirea mpox.
Echipa din spatele noului studiu, condusă de medicul de sănătate publică Christine Navarro de la Public Health Ontario şi Universitatea din Toronto (Canada), recunoaşte că datele observaţionale sunt predispuse să fie părtinitoare, ceea ce poate duce la rezultate înşelătoare sau inexacte.
Dar în această situaţie urgentă, în care infecţiile cu mpox sunt din nou în creştere la nivel mondial, iar „cea mai periculoasă” tulpină se răspândeşte încă în Africa, constatările observaţionale - în care un studiu se bazează pe o intervenţie existentă pentru a testa o ipoteză - pot oferi rapid soluţii foarte necesare.
Astfel, cercetătorii au aplicat principiile de proiectare ale studiilor randomizate - standardul de aur pentru testarea eficacităţii medicamentelor - la o analiză a datelor observaţionale. Tehnica se numeşte emulaţia cercetării ţintă şi poate estima efectul cauzal al unui vaccin, minimizând în acelaşi timp prejudecăţile.
Cei 3.204 bărbaţi vaccinaţi cu MVA-BN din studiu, toţi din Ontario, din Canada, au primit o doză înainte de expunerea la mpox, care a ajuns în provincia canadiană cândva între iunie 2022 şi noiembrie 2022.
Acest grup a fost comparat cu 3.204 bărbaţi care nu au primit vaccinul. În cazul în care unul dintre bărbaţii din acest grup a fost vaccinat în timpul perioadei de studiu, a fost adăugat un alt bărbat nevaccinat - astfel încât nimănui nu i s-a refuzat accesul la un vaccin, ci au fost pur şi simplu studiaţi ca martori în timp ce erau „în aşteptare”.
Pe parcursul perioadei de studiu, au fost diagnosticate 71 de infecţii cu mpox, dintre care 21 din grupul vaccinat şi 50 din grupul nevaccinat.
Acest lucru stabileşte eficacitatea estimată a unei singure doze de vaccin la 58%.
Ei au constatat, de asemenea, că vaccinul nu a fost asociat cu o rată redusă de infecţie cu mpox în primele 14 zile post-vaccinare, cel mai probabil deoarece a fost prea devreme pentru ca organismul să dezvolte un răspuns adecvat al anticorpilor.
Şi, în timp ce nu este surprinzător faptul că ar dura un timp pentru ca un vaccin să-şi facă efectul, această constatare adaugă un sprijin suplimentar pentru faptul că vaccinul este cauza specifică a reducerii infecţiilor cu mpox în rândul cohortei vaccinate.
„Deşi MVA-BN este aprobat în Canada ca o serie de două doze la 28 de zile distanţă, Ontario a utilizat iniţial o strategie de economisire a dozelor, astfel încât candidaţii la vaccin să poată primi o singură doză din cauza preocupărilor legate de aprovizionarea limitată cu vaccin”, scriu autorii.
Un program cu două doze a fost implementat în Ontario la sfârşitul lunii septembrie 2022, dar prea puţini participanţi au primit această a doua doză pentru ca cercetătorii să poată evalua eficacitatea sa în studiul actual.
„Constatările noastre consolidează dovezile că MVA-BN este eficient în prevenirea infecţiei cu mpox şi ar trebui să fie disponibil şi accesibil comunităţilor cu risc”, concluzionează autorii.
Cercetarea a fost publicată în British Medical Journal.
Mpox a fost o problemă de sănătate publică în unele părţi ale Africii din 1970, dar a primit puţină atenţie la nivel mondial până când a apărut la nivel internaţional în 2022, determinând OMS să declare cel mai înal nivel al său de alertă, pe care l-a încheiat 10 luni mai târziu.
O nouă tulpină a virusului, cunoscută sub numele de clada Ib, se răspândeşte în prezent la nivel mondial, îngrijorând autorităţile sanitare internaţionale. Aceasta este o versiune mutantă a cladei I, o formă de mpox răspândită prin contact cu animale infectate, care a fost endemică în Congo timp de decenii.
Infecţia cu mpox provoacă de obicei simptome asemănătoare gripei, dureri musculare şi leziuni cutanate purulente, iar în cazurile mai grave poate ucide.
Mai puteţi citi şi:
