Administrarea în dietă a doi acizi graşi, omega-3 şi omega-6, ar putea avea efecte opuse asupra astmului în cazul copiilor şi de asemenea ar putea juca roluri opuse în ceea ce priveşte modificarea răspunsului acestora la poluarea aerului din interiorul locuinţelor, conform unei noi cercetări prezentate în ”American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine” al American Thoracic Society.
În lucrarea ”Administrarea Omega-3 şi Omega-6 Modifică Severitatea Astmului şi Răspunsul la Poluarea Aerului din Interior în Cazul Copiilor”, dr. Emily P. Brigham şi co-autorii au raportat că unii copii cu niveluri ridicate de omega-3 în dietele lor au avut astm mai puţin sever şi mai puţine simptome de răspuns la nivelurile mai crescute de poluare a aerului din interiorul locuinţelor. În schimb, copiii cu niveluri ridicate de omega-6 în dietele lor au avut astm mai sever şi mai multe simptome în răspuns la poluare.
”Există dovezi solide conform cărora dieta, în mod particular acizii graşi omega-3 şi omega-6, ar juca un rol în sănătatea plămânilor”, a spus dr. Brigham, autoarea principală a studiului şi prof. asistent de medicină la Universitatea Johns Hopkins, citată de sciencedialy.com.
Acizii graşi omega-3, găsiţi în peşte, boabe de soia şi anumite tipuri de alune şi seminţe, sunt consideraţi sănătoşi, parţial pentru că încurajează rezoluţia inflamaţiei în corp. Acizii graşi omega-6, găsiţi în principal în uleiurile vegetale, au efecte combinate asupra sănătăţii, dar în general promovează inflamaţia.
”Mulţi copii din Statele Unite, consumă o dietă ce se abate semnificativ de la ghidurile naţionale, ceea ce înseamnă că mănâncă mici cantităţi de omega-3 şi cantităţi ridicate de omega-6. Din cauză că cei cu astm sunt deja predispuşi la inflamaţie şi simptome respiratorii, am vrut să vedem dacă aceşti acizi graşi ar putea contribui în continuare la severitatea bolii şi la simptomele în răspuns la poluarea aerului din mediul de interior, care este adesea ridicată în casele din oraşe”, a explicat dr. Brighman, adăugând că ratele astmului pediatric în oraş sunt mai mult decât duble decât media naţională.
Studiul a inclus 135 de copii cu vârstele între 5 şi 12 ani cu astm. Aproximativ o treime aveau astm uşor, o treime astm moderat şi o treime astm sever. Dietele lor, simptomele zilnice de astm şi medicamentaţia pentru astm au fost evaluate timp de o săptămână la înscriere şi pentru altă săptămână la trei şi şase luni.
În timpul aceloraşi perioade, cercetătorii au măsurat două tipuri de poluare a particulelor aerului din interior, PM2,5 şi PM10, ştiute ca declanşatoare ale astmului şi care duc la simptome crescute ale copiilor cu astm. Invizibile ochiului liber, , penetrează adânc plămânii, ajungând la micii saci pulmonari, sau alveole. PM10 includ particule mai mari decât PM2,5, dar totuşi având un diametru de o sextime a grosimii unui fir de păr uman sau mai puţin. Atunci când sunt inhalate, aceste particule mai mari sunt depozitate de-a lungul căilor respiratorii.
Studiul de asemenea a arătat că nivelurile crescute de omega-6 în dietele copiilor au fost corelate cu procentaje mai mare de neutrofile (un tip de celule albe legate de inflamaţie) în răspunsul la poluarea particulelor.
Cercetătorii sunt de părere că studiul lor subliniază importanţa potenţială a dietei asupra unei populaţii ce experimentează rate ridicate de astm.
