Rezultatele unui nou studiu publicat în jurnalul "PLOS Biology", efectuat de un grup internaţional de cercetători folosind baze de date din SUA şi Danemarca, sugerează o posibilă legătură între expunerea la poluarea din mediu şi o creştere a prevalenţei afecţiunilor psihiatrice.
Cercetătorii studiază tot mai mult efectele factorilor de mediu asupra afecţiunilor psihiatrice şi neurologice, motivaţi de evenimentele ca smog-ul ce a sufocat New Delhi acum doi ani şi a depăşit toate recordurile.
Echipa a descoperit o asociere dintre calitatea proastă a aerului şi ratele ridicate ale tulburării bipolare şi depresiei majore la populaţiile daneze şi americane. Tendinţa a părut mai puternică în Danemarca, unde expunerea la aerul poluat în primii zece ani din viaţa unei persoane a prezis o creştere mai mare decât dublă pentru tulburările de personalitate şi schizofrenie.
"Studiul arată că traiul în zone poluate, în special în copilărie, este predictiv pentru afecţiunile mintale atât în SUA, cât şi în Danemarca. Mediul fizic, în special calitatea aerului, necesită mai multe cercetări pentru a înţelege mai bine modul prin care acesta contribuie la dezvoltarea unor afecţiuni neurologice şi psihiatrice", a spus biologul Atif Khan, autor principal al studiului, citat de sciencedaily.com.
Chiar dacă bolile mintale ca schizofrenia se dezvoltă din cauză unor factori complecşi ca predispoziţiile genetice şi experienţele de viaţă şi expunerile, nu doar genetica este complet responsabilă pentru variaţiile sănătăţii mintale şi apariţia boli. Cercetătorii au suspectat de mult că factorii genetici, neurochimici şi de mediu interacţionează la niveluri diferite pentru a afecta debutul, severitatea şi progresia acestor boli.
Tot mai multe dovezi încep să ofere perspective asupra modului prin care componentele aerului poluat pot fi toxice pentru creier. Studii recente asupra şoarecilor au sugerat că agenţii din mediu ca particulele fine în suspensie ajung la creier prin nas şi plămâni, în timp ce animalele expuse la poluare au arătat de asemenea semne de declin cognitiv şi simptome comportamentale similare cu depresia.
"Am emis ipoteză că poluanţii ar putea afecta creierul prin căi neuroinflamatorii care de asemenea cauzează semne similare cu depresia în studii asupra animalelor", a spus şi Andrey Rzhetsky, coautor al cercetării.
Pentru a cuantifica expunerea la aerul poluat pentru indivizii din SUA, echipa de la Universitatea din Chicago s-a bazat pe 87 măsurători ai calităţii aerului de la Agenţia Americană de Protecţie a Mediului. Pentru indivizii din Danemarca, cercetătorii au folosind un registru naţional de poluare ce a înregistrat un număr mai mic de poluanţi cu o rezoluţie spaţială mult mai mare.
Apoi, cercetătorii au examinat două seturi de date ale populaţiilor, una fiind o bază de date a unei case de asigurări din SUA ce a cuprins 151 milioane de indivizi. A doua a reprezentat 1,4 milioane de indivizi născuţi în Danemarca între 1979 şi 2002 şi care locuiau în Danemarca la vârsta de 10 ani. Pentru că danezilor li se acordă numere unice de identificare ce pot lega informaţii de la diverse registre naţionale, cercetătorii au fost capabili să estimeze expunerea la aerul poluat la nivel individual în primii zece ani de viaţă. În studiul din SUA, măsurătorile au fost limitate la nivel regional.
Au existat şi controverse. "Acest studiu asupra afecţiunilor psihiatrice este contraintuitiv şi a generat rezistenţă considerabilă din partea criticilor", a spus Rzhetsky. Într-adevăr, experţii cu păreri împărţite au solicitat PLOS Biology să adauge un articol special suplimentar al prof. John Ioannidis de la Universitatea Stanford.
"O asociere cauzală dintre aerul poluat şi bolile mintal este o posibilitate intrigantă. În ciuda analizelor ce implică baze de date largi, dovezile disponibile nu sunt suficiente şi o serie lungă de posibile distorsiuni ar putea invalida asocierile observate", a comentat Ioannidis.
De asemenea, Rzhetsky a avertizat că asocierile semnificative dintre aerul poluat şi afecţiunile psihiatrice descoperite în acest studiu nu înseamnă neapărat cauzalitate şi a spus că sunt necesare mai multe cercetări pentru a evalua dacă vreunul din impacturile neuroinflamatorii ale aerului poluat are căi comune cu alte afecţiuni induse de stres.