Comitetul Nobel din cadrul Institutului Karolinska a acordat luni premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie, pe anul 2024, cercetătorilor americani Victor Ambros şi Gary Ruvkun pentru „descoperirea microARN-ului şi a rolului său în reglarea post-transcripţională a genelor". Comitetul Nobel a descris munca celor doi cercetători ca fiind „o descoperire revoluţionară care a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor ce s-a dovedit a fi esenţial pentru organismele pluricelulare, inclusiv pentru oameni”. Premiul pentru medicină deschide sezonul Premiilor Nobel din acest an, fiind primul anunţat, luni, 7 octombrie 2024, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia.
Premiul Nobel pentru medicină din acest an onorează doi oameni de ştiinţă americani, Victor R. Ambros şi Gary Ruvkun, pentru descoperirea unui principiu fundamental care guvernează modul în care este reglată activitatea genelor. Ei au descoperit microARN-ul, o nouă clasă de molecule ARN minuscule care joacă un rol cheie în reglarea expresiei genelor.
Înţelegerea reglării activităţii genelor a reprezentat un obiectiv important timp de mai multe decenii. În cazul în care reglarea genelor nu este corectă, aceasta poate duce la apariţia unor boli grave precum cancerul, diabetul sau autoimunitatea.
MicroARN- ul ajută la controlul activităţii genelor, permiţând celulelor să îndeplinească o serie de funcţii în organism. Acestea ajută la explicarea motivului pentru care, deşi au aceeaşi informaţie genetică în ADN, celulele corpului uman variază atât de mult.
Informaţiile stocate în cromozomii umani pot fi comparate cu un manual de instrucţiuni pentru toate celulele din corpul nostru. Fiecare celulă conţine aceiaşi cromozomi, aşadar fiecare celulă conţine exact acelaşi set de gene şi exact acelaşi set de instrucţiuni. Cu toate acestea, diferite tipuri de celule, cum ar fi celulele musculare şi nervoase, au caracteristici foarte distincte.
Cum apar aceste diferenţe? Răspunsul se află în reglarea genelor, care permite fiecărei celule celule să selecteze doar instrucţiunile relevante. Acest lucru garantează că doar setul corect de gene este activ în fiecare tip de celulă.
Victor Ambros şi Gary Ruvkun au studiat modul în care se dezvoltă diferitele tipuri de celule şi au descoperit microARN-ul, o nouă clasă de molecule mici de ARN care joacă un rol crucial în reglarea genelor.
„Descoperirea lor revoluţionară a dezvăluit un principiu complet nou de reglare a genelor, care s-a dovedit a fi esenţial pentru organismele pluricelulare, inclusiv pentru oameni. Se ştie acum că genomul uman codifică peste o mie de microARN-uri. Descoperirea lor surprinzătoare a dezvăluit o dimensiune complet nouă a reglării genelor. MicroARN-urile se dovedesc a fi extrem de importante pentru modul în care organismele se dezvoltă şi funcţionează”, a declarat Comitetul Nobel al universităţii de medicină din cadrul Institutului Karolinska, care acordă premiul.
Victor R. Ambros s-a născut în 1953 în Hanover, New Hampshire, Statele Unite. El şi-a obţinut doctoratul la Institutul Politehnic Massachusetts (MIT), Cambridge, în 1979, unde a efectuat şi cercetări postdoctorale în perioada 1979-1985. A devenit cercetător principal la Universitatea Harvard, în 1985, şi, în prezent, este profesor de ştiinţe naturale la facultatea de medicină a Universităţii din Massachusetts.
Gary Ruvkun s-a născut în Berkeley, California, în 1952. Şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Harvard în 1982. A fost bursier postdoctoral la MIT şi a devenit cercetător principal la Spitalul Massachusetts General şi la facultatea de medicină a Universităţii Harvard în 1985, unde este în prezent profesor de genetică.
Acordat pentru prima dată în 1901, premiul Nobel este unul dintre cele mai prestigioase din lumea ştiinţifică şi este însoţit de un premiu în bani, în valoare de aproximativ un milion de dolari.
Din 1901 până în 2023, au fost acordate 114 premii Nobel pentru fiziologie sau medicină. Treisprezece dintre cei 227 de câştigători au fost femei.
Anul trecut, doi oameni de ştiinţă, cercetătoarea maghiară Katalin Karikó şi americanul Drew Weissman, au câştigat Premiul Nobel 2023 pentru medicină, pentru munca lor revoluţionară în domeniul ARN mesager (ARNm), ce a deschis calea către crearea vaccinurilor împotriva Covid-19, care au salvat milioane de vieţi în timpul pandemiei.
„Laureaţii au contribuit la rata fără precedent de dezvoltare a vaccinurilor în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii umane din timpurile moderne”, a declarat la momentul respectiv organismul suedez de acordare a premiilor.
Kariko şi Weissman, care au lucrat împreună mai mult de 20 de ani. În 2005, cei doi au dezvoltat aşa-numitele modificări ale bazelor nucleozidice, care împiedică sistemul imunitar să lanseze un atac inflamator împotriva ARNm fabricat în laborator, considerat anterior ca un obstacol major în calea oricărei utilizări terapeutice a tehnologiei.
Dezvoltatorul german de vaccinuri BioNTech a declarat anul trecut că aproximativ 1,5 miliarde de oameni din întreaga lume au primit serul cu ARNm, dezvoltată împreună cu Pfizer. Acesta a fost cel mai utilizat vaccin Covid-19 în Occident, potrivit Reuters.
Cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru medicină a fost Frederick Banting, în vârstă de 31 de ani, pentru descoperirea insulinei. Cel mai vârstnic a fost Peyton Rous, în vârstă de 87 de ani, pentru descoperirea „virusurilor care induc tumori”.
Laureaţii Nobel 2024 îşi vor primi premiile în cadrul unei ceremonii care va avea loc în Suedia în luna decembrie.
