În cadrul celui mai cuprinzător studiu de acest gen, cercetătorii de la facultatea de medicină Keck din cadrul Universităţii California de Sud (USC) au comparat modificările epigenetice din genomul adulţilor tineri care au vapat, au fumat sau nu au folosit produse cu nicotină, descoperind o genă de suprimare a tumorilor printre genele cele mai afectate la vaperi şi fumători.
Adulţii tineri care vapează prezintă modificări chimice ale ADN-ului similare cu cele găsite la adulţii tineri care fumează - modificări cunoscute ca fiind legate de dezvoltarea cancerului, potrivit unui nou studiu publicat recent în American Journal of Respiratory Cell and Molecular Biology.
O echipă de cercetători de la facultatea de medicină Keck din cadrul USC a măsurat metilarea ADN-ului, o modificare chimică a ADN-ului care poate activa sau dezactiva genele, în celulele din cavitatea orală a adulţilor tineri care fumează, vapează, şi a nefumătorilor.
Metilarea ADN-ului este vitală pentru procesele celulare normale, dar dacă nu funcţionează corect, poate duce la cancer şi alte boli.
Folosind o tehnică de secvenţiere genetică de ultimă generaţie, cercetătorii au analizat practic întregul genom din celulele participanţilor la studiu, în comparaţie cu studiile anterioare care au analizat doar două-trei procente din regiunile genetice ale vaperilor sau fumătorilor.
Cercetătorii au descoperit o suprapunere substanţială a modelelor de metilare a ADN-ului, un tip de modificare epigenetică, între persoanele care au vapat şi cele care au fumat.
„Constatările noastre indică faptul că modificările în metilarea ADN-ului observate la vaperi pot contribui la dezvoltarea bolilor, inclusiv a cancerului”, a declarat într-un comunicat Stella Tommasi, profesor asociat de cercetare a populaţiei şi ştiinţe ale sănătăţii publice la facultatea de medicină Keck şi autoarea principală a studiului.
„Ţigările electronice nu sunt atât de sigure pe cât susţin unii că sunt, chiar dacă nivelul majorităţii substanţelor toxice şi cancerigene prezente în e-lichid şi vapori este, în general, mult mai scăzut decât cel găsit în fumul de ţigară”, a spus ea.
Studiul, sprijinit în parte de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, contribuie la o bază de dovezi în creştere privind riscurile pentru sănătate ale vapatului.
De asemenea, acesta oferă o bază pentru cercetările viitoare care urmăresc identificarea unei semnături moleculare pentru a evalua riscurile de boală asociate cu fumatul.
Între timp, echipa de cercetare speră că studiul poate sublinia în continuare potenţialele daune ale vapingului, pe măsură ce noi produse continuă să ajungă pe piaţă.
„Aceste constatări au implicaţii semnificative pentru sănătatea publică şi reglementarea tutunului, care vizează să ţină produsele de vaping departe de tineri, care sunt o populaţie deosebit de vulnerabilă”, a precizat Tommasi.
Compararea metilării ADN-ului
Studiul a inclus 30 de adulţi tineri, cu vârsta medie de 23,5 ani, împărţiţi în trei grupuri: vaperi (persoane care au vapat de cel puţin trei ori pe săptămână timp de cel puţin 6 luni, dar nu au fumat), fumători (persoane care au fumat de cel puţin trei ori pe săptămână timp de cel puţin un an, dar nu au vapat) şi neutilizatori (persoane care nici nu au vapat, nici nu au fumat).
Cercetătorii au comparat grupurile în funcţie de vârstă, rasă şi sex. De asemenea, au luat în considerare potenţiali factori de confuzie, inclusiv cantitatea de alcool sau de alimente la grătar consumată de fiecare participant.
După ce au colectat probe de celule orale din obrajii fiecărui participant, cercetătorii au utilizat o tehnică de secvenţiere de înaltă rezoluţie, cunoscută sub numele de secvenţierea întregului genom bisulfit, pentru a studia mai mult de 25 de milioane de situsuri din genom.
Ei au căutat regiuni metilate diferenţiat (DMR), sau zone din genom care au fost mai mult sau mai puţin metilate într-un grup de participanţi în comparaţie cu ceilalţi. Aceştia au găsit 831 de DMR la vaperi şi 2.863 la fumători.
Apoi, cercetătorii au căutat DMR care erau comune fumătorilor şi vaperilor, găsind 346 (46% din toate genele asociate DMR la vaperi) care se suprapuneau între cele două grupuri. Aceste regiuni metilate se aflau pe site-urile genelor cunoscute pentru reglarea căilor importante de semnalizare biologică care conduc la dezvoltarea bolilor. Acest lucru indică faptul că metilarea ADN-ului la vaperi, la fel ca la fumători, poate contribui la dezvoltarea unor boli precum cancerul, a precizat Tommasi.
O constatare cheie a studiului a fost că cel mai semnificativ DMR împărtăşit între vaperi şi fumători a fost localizat în HIC1, o genă de suprimare a tumorilor numită Hypermetilat în cancer 1 din cauza bazei extinse de cercetare care o leagă de diferite tipuri de cancer, inclusiv cele legate de consumul de tutun.
HIC1 este modificată prin metilare într-un stadiu foarte timpuriu în dezvoltarea cancerului. Metilarea HIC1 a fost, de asemenea, găsită în probele de sânge ale fumătorilor care prezintă un risc ridicat de cancer şi alte boli cronice. Acest lucru înseamnă că poate fi util ca biomarker predictiv pentru a ajuta la identificarea persoanelor care trebuie monitorizate îndeaproape, astfel încât cancerul să poată fi diagnosticat din timp, atunci când este cel mai uşor de tratat.
„Aceasta este o descoperire interesantă, deoarece metilarea acestei gene nu a mai fost identificată niciodată la vaperi”, a precizat Tommasi.
„Acest studiu prezintă o mulţime de oportunităţi”, a spus ea. „Ne arată că există o multitudine de gene candidate care pot fi explorate pentru evaluarea riscului de boală la vaperi”.
Este semnificativ faptul că mai mult de jumătate dintre DMR găsite la vaperi nu au fost detectate la fumători. Această constatare este în concordanţă cu faptul că ţigările electronice produc o gamă largă de substanţe chimice dăunătoare sau potenţial dăunătoare, dintre care unele nu se regăsesc în ţigările din tutun, spun cercetătorii.
Impactul vapatului
Echipa de cercetare examinează acum un grup separat şi mai mare de participanţi pentru a afla mai multe despre impactul vapatului (vapingului) asupra metilării ADN-ului.
Ei încearcă să afle dacă tipurile de arome şi aditivi din ţigările electronice, precum şi durata şi intensitatea vaporizării, au un impact asupra metilării ADN-ului.
Scopul este de a stabili o semnătură moleculară pentru vapat care poate fi utilizată pentru a evalua riscurile asociate cu vapingul în rândul populaţiei generale.
