Oameni de ştiinţă de la Institutul de Neuroradiologie din cadrul spitalului universitar Ludwig-Maximilian (LMU) din München, în colaborare cu cercetători francezi şi italieni, au pus în funcţiune, la staţia antarctică Concordia, primul scaner mobil de imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) de pe acest continent.
Ca parte a unui proiect ştiinţific organizat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA), scanerul este utilizat pentru a investiga efectele pe termen lung ale izolării sociale, ale adaptării la altitudine şi ale duratei luminii zilei asupra creierului uman.
Scopul proiectului, care este realizat în colaborare cu cercetători din Ţara Galilor, este de a observa structura creierului a 14 oameni de ştiinţă şi tehnicieni europeni în timpul unei ierni antarctice pe staţia polară franco-italiană Concordia.
Prof. Peter zu Eulenburg şi colegii internaţionali utilizează dispozitivul pentru a investiga efectele pe termen lung ale izolării sociale, ale adaptării la altitudine şi ale duratei luminii zilei asupra creierului uman.
Sursa imaginii: LMU; IPEV/PNRA/PzE
După o fază pilot la LMU Klinikum, măsurarea de referinţă a subiecţilor a fost efectuată la centrul european de pregătire a astronauţilor, DLR Envihab din Köln-Bonn, utilizând un RMN cu câmp ultra-jos de la producătorul Hyperfine.
În urmă cu câteva luni, RMN-ul compact a fost transportat de la Köln la Christchurch (Noua Zeelandă) via Singapore într-o ladă de transport personalizată. Ulterior, zborul intercontinental de opt ore către coasta Antarcticii a fost efectuat de o aeronavă de transport a forţelor aeriene italiene. Din cauza condiţiilor climatice extreme, zborul final de 1.000 km către platoul Dome C a fost efectuat de un avion Basler BT-67.
'Acesta este cu siguranţă cel mai complex din punct de vedere logistic şi cel mai stresant studiu RMN din cariera mea de până acum', a declarat Prof. zu Eulenburg, specialist în neuroimagistică la Institutul de Neuroradiologie şi Centrul German de Vertij de la Spitalul LMU din München.
„Riscurile de transport, în special pe ultima secţiune de la staţia de coastă italiană Mario-Zucchelli la interiorul Antarcticii, au fost considerabile. Punerea în funcţiune electrică nu a fost uşoară din cauza frigului (-40°C vara, -80°C iarna) şi a stratului de gheaţă izolant, gros de un kilometru, de sub staţie. Din fericire, totul a decurs bine până acum, în special datorită sprijinului deosebit din partea cercetătorilor din cadrul programului italian pentru Antarctica ENEA şi a institutului polar francez IPEV.
Proiectul este finanţat de Agenţia aerospaţială germană şi îşi propune să investigheze efectele izolării sociale pe termen lung asupra creierului uman, folosind exemplul locuitorilor pe timp de iarnă din Antarctica.
Supranumită „Marte alb”, staţia Concordia este situată la 3.233 de metri deasupra nivelului mării - o locaţie specială, care permite, de asemenea, investigarea simultană a altor două fenomene: adaptarea creierului la altitudine în caz de lipsă de oxigen şi influenţa orelor de lumină naturală asupra structurii creierului.
La staţia Concordia, soarele apune la începutul lunii mai din cauza proximităţii sale faţă de Polul Sud şi răsare din nou abia la începutul lunii august, după aproape trei luni de întuneric total.
Datorită studiului actual efectuat pe această platformă specială ESA pentru medii analoge spaţiului, se speră că efectele izolării sociale pot fi diferenţiate cu succes, pentru prima dată, de efectele imponderabilităţii.
„Constatările iniţiale sugerează că creierul intră într-un fel de stare de repaus atunci când există o absenţă prelungită a luminii zilei”, spune Peter zu Eulenburg.
Cu puţin timp înainte, însă, creierul se pare că elimină o mulţime de deşeuri proteice. Analizele vor trebui să arate exact ce se întâmplă, spune cercetătorul. Ultima măsurătoare din cadrul studiului este programată pentru mai 2025. Sunt deja planificate alte deplasări ale RMN-ului mobil, precum şi utilizarea acestuia la spital.
Grupul de cercetare al profesorului zu Eulenburg investighează de ani de zile la spital, în strânsă colaborare cu profesorul Alexander Choukér (anesteziologie), efectele unei misiuni pe termen lung la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) asupra creierului astronauţilor.
Prima analiză a acestei cercetări a fost publicată recent în revista Lancet Neurology.
Foto articol: Primul tomograf cu rezonanţă magnetică mobil pentru întregul continent a fost pus în funcţiune la staţia Concordia din Antarctica. Sursa imaginii: LMU; PEV/PNRA/PzE
