Înţelegerea modului în care se dezvoltă cancerul este esenţială pentru conceperea unor terapii eficiente şi personalizate împotriva cancerului. O echipă de la facultatea de medicină din Colorado a descris, într-un studiu recent, descoperirea şi caracterizarea unei noi proteine implicate într-un mecanism care suprimă diferite tipuri de tumori.
Cercetătorii ştiu de multă vreme că mutaţiile în anumite tipuri de gene iniţiază dezvoltarea cancerului. Unele dintre aceste tipuri de gene cancerigene sunt „supresori tumorali".
Atunci când funcţionează în mod normal, genele supresoare pot opri celulele maligne de la o proliferare necontrolată şi pot iniţia un proces de eliminare a acestora numit apoptoză, o formă de moarte celulară.
Mutaţiile în genele supresoare tumorale pot face ca acestea să-şi piardă funcţionalitatea, contribuind în cele din urmă la dezvoltarea cancerului.
În recentul studiu, publicat în Cell Reports, o echipă de la facultatea de medicină din Colorado descriu descoperirea şi caracterizarea unei noi proteine implicate într-un mecanism care suprimă diferite tipuri de tumori.
Gena supresoare tumorală, TP53 restricţionează în mod eficient dezvoltarea şi creşterea multor tipuri diferite de tumori din corpul uman şi este cea mai frecvent mutantă genă supresoare de tumori în cancerele umane. Această genă codifică o proteină numită p53, care este atât un inhibitor puternic al proliferării celulare, şi poate induce apoptoza.
Potrivit doctorului Zdenek Andrysik, profesor asistent de cercetare în domeniul farmacologiei în cadrul facultăţii de medicină a universităţii din Colorado şi unul dintre autorii lucrării, în mai mult de jumătate din cazurile de cancer, TP53 nu este mutantă, rămânând în schimb într-o stare latentă.
În consecinţă, multe eforturi de cercetare au fost dedicate dezvoltării de medicamente care ar putea reactiva această formă latentă de p53 pentru terapia cancerului.
Cu toate acestea, majoritatea cancerelor răspund la activarea p53 cu aceste medicamente printr-un blocaj tranzitoriu al proliferării celulare. Un răspuns mai bun la aceste medicamente ar fi eliminarea celulelor canceroase prin apoptoză.
„Este esenţial pentru noi să înţelegem ce alţi factori sunt necesari pentru o terapie eficientă împotriva cancerului care să vizeze p53."
Pentru a aborda această lacună de cunoştinţe, cercetătorii au utilizat o abordare experimentală multidisciplinară, inclusiv screening-ul genetic cu ajutorul tehnologiei CRISPR, pentru a întrerupe una câte una toate genele din genomul uman şi a identifica cu precizie care gene sunt necesare pentru activarea completă a p53.
În urma screening-ului ei au identificat proteina numită FAM193A, despre care se ştiau foarte puţine lucruri până acum, ca fiind un reglator pozitiv puternic şi larg răspândit al activităţii p53.
„Studiile noastre ulterioare au arătat că FAM193A este necesară pentru stabilizarea proteinei p53 şi pentru funcţionalitatea acesteia", explică Maria Szwarc, fostă bursiere postdoctorale în cadrul departamentului de farmacologie şi coautoare principaliă a lucrării.
Rezultatele au arătat că FAM193A interferează cu factorii celulari care, de obicei, reprimă funcţia p53, proteinele MDM2 şi MDM4, care sunt de obicei hiperactive în cancere, explică cercetătoarea.
„Am descoperit că FAM193A poate antagoniza proteina MDM4 şi, astfel, poate dezlănţui capacitatea p53 de a opri proliferarea şi supravieţuirea celulelor canceroase", spune ea.
În concordanţă cu aceste constatări, cercetătorii au documentat faptul că nivelurile ridicate de FAM193A găsite în anumite tipuri de tumori sunt asociate cu un prognostic mai bun pentru pacienţii cu cancer.
Până acum existau foarte puţine informaţii, dacă nu chiar deloc, despre funcţia FAM193A până când a fost identificată de cercetători în cadrul screening-ului genetic ca fiind un partener al p53, explică autorii
Potrivit acestora, analizele computaţionale avansate ale unor seturi de date pe scară largă din sute de tipuri de celule canceroase şi tumori umane au dezvăluit o legătură funcţională clară între p53 şi FAM193A.
Aceste descoperiri avansează cercetarea către terapii mai eficiente împotriva cancerului bazate pe p53, care ar trebui să ia în considerare şi proteina FAM193A.
Cercetările viitoare vor avea ca scop găsirea unor modalităţi de consolidare a activităţii acestor factori parteneri pentru o suprimare eficientă a tumorilor, concluzionează studiul.
