Un studiu asupra oamenilor ce suferă de rinosinuzită cronică cu polipi nazali şi apnee obstructivă a arătat că simptomele ar putea fi mai puţin pronunţate decât la cei cu apnee obstructivă clasică, conform cercetătorilor brazilieni.
"Caracteristicile antropometrice ale indivizilor cu apnee cauzate de rinosinuzita cronică cu polipi nazali au fost semnificativ mai diferite decât cele ale indivizilor cu apnee obstructivă normală", a spus dr. Debora Petrungaro Migueis, citată de Reuters.
Conform raportului din "Sleep Medicine", dr. Migueis de la Universitatea Federală de Stat din Rio de Janeiro şi colegii au studiat 31 de pacienţi doar cu apnee obstructivă şi încă 62 cu rinosinuzită cronică cu polipi nazali şi apnee obstructivă. Toţi erau bărbaţi pentru că aceştia sunt mai predispuşi să aibă tulburări de respiraţie în somn decât femeile şi este ştiut că genul afectează simptomatologia, conform cercetătorilor.
Ambele grupuri au trecut printr-o evaluare folosind Epworth Sleepiness Scale (ESS) şi polisomnografia în timpul nopţii, cât şi prin compararea caracteristicilor ca sforăitul, oboseala, tensiunea arterială crescută şi indexul masei corporale. Riscul apneei obstructive a fost de asemenea evaluat prin chestionarul STOP-Bang.
"În mod interesant, ESS mediu a arătat somnolenţă scăzută şi un index apnee-hipopnee mediu scăzut la pacienţii cu rinosinuzită cronică cu polipi nazali, chiar dacă cea mai scăzută saturaţie medie a oxigenului nu a fost diferită semnificativ între grupuri", a spus dr. Migueis.
În comparaţie cu grupul doar cu apnee obstructivă, în grupul cu rinosinuzită cronică cu polipi nazali incidenţa oboselii a fost cu 73% mai mică şi somnolenţa cu 63% mai mică. Pentru somnul neodihnitor, inclidenţa a fost cu 82% mai mică. De asemenea, au fost cu 43% mai puţine plângeri despre sforăit în ciuda obstrucţiei nazale, fiind de şase ori mai multe în grupul cu rinosinuzită cronică cu polipi nazali. De asemenea, circumferinţa abdominală a fost mai scăzută. Mai puţin de 20% erau obezi, iar indexul masei corporale a variat de la 15 la 39,2, iar în grupul fără polipi de la 21,5 la 55,8.
Studiul sugerează că pacienţii cu polipi nazali ce au apnee obstructivă ar putea să nu prezinte aceleaşi caracteristici ca pentru apneea obstructivă clasică şi sunt necesare cercetări ulterioare pentru a stabili dacă este posibil ca oamenii cu inflamaţii nazale sau obstrucţii să prezinte un subtip unic al apneei., mai susţin autorii cercetării.
