Potrivit unui nou studiu, singurătatea creşte riscul de demenţă cu 31%. Studiul reprezintă cea mai mare analiză de până acum privind legătura dintre singurătate, depresie şi declinul cognitiv, au declarat cercetătorii.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat singurătatea drept „o ameninţare urgentă la adresa sănătăţii la nivel mondial", şi a lansat o comisie internaţională - Comisia OMS privind conexiunea socială (2024-2026) - care îşi propune ca această problemă, care poate fi la fel de nocivă pentru sănătatea oamenilor ca fumatul a 15 ţigări pe zi (potrivit chirurgului general al Statelor Unite, care conduce Comisia OMS) să fie recunoscută şi finanţată ca o prioritate globală de sănătate publică.
Singurătatea la mijlocul vieţii şi la bătrâneţe creşte riscul de demenţă cu 31%, conform unei noi analize majore a aproape 609.000 de persoane din întreaga lume.
Nu există tratament pentru demenţă, care afectează aproximativ 7,9 milioane de persoane din Uniunea Europeană (UE).
Riscurile includ o combinaţie de factori genetici şi de stil de viaţă, cum ar fi activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool - şi chiar calitatea conexiunilor sociale.
Noul studiu, publicat în revista Nature Mental Health, pe 9 octombrie, a constatat că singurătatea creşte riscul de demenţă din toate cauzele, boală Alzheimer şi demenţă vasculară, care este un risc mai mare pentru adulţii în vârstă cu diabet sau obezitate.
De asemenea, creşte riscul de insuficienţă cognitivă - o problemă mai generală care acoperă pierderea memoriei şi probleme în luarea deciziilor, concentrarea sau finalizarea activităţilor - cu 15 %.
Constatările s-au menţinut chiar şi atunci când cercetătorii au luat în considerare depresia, izolarea socială şi alţi factori de risc potenţiali.
Rezultatele indică faptul că „singurătatea este un factor de risc extrem de important în dezvoltarea viitoare a demenţei”, a declarat într-un comunicat dr. Páraic Ó Súilleabháin, unul dintre autorii studiului şi profesor de psihologie la Universitatea Limerick din Irlanda.
Efectele singurătăţii asupra sănătăţii fizice şi mentalesunt deja bine cunoscute.
„Laboratorul nostru a descoperit că singurătatea este esenţială pentru sănătatea viitoare, în moduri diferite, inclusiv longevitatea - adică cât de mult trăim”, a remarcat Ó Súilleabháin, care conduce Laboratorul de personalitate, diferenţe individuale şi sănătate biocomportamentală din cadrul universităţii irlandeze.
„Singurătatea este extrem de importantă pentru sănătatea cognitivă, în sensul că singurătatea duce la dezvoltarea viitoare a demenţei, a demenţei vasculare, a bolii Alzheimer şi a tulburărilor cognitive în general”, a explicat el, numind noul studiu „o cercetare foarte importantă care va avea consecinţe majore”.
O echipă formată din cercetători din Irlanda, Elveţia, Franţa, Statele Unite şi China au combinat date din 21 de studii privind îmbătrânirea din întreaga lume, în ceea ce ei spun că este cea mai mare meta-analiză de până acum privind legătura dintre singurătate, demenţă şi declinul cognitiv.
Studiul a fost condus de Dr. Martina Luchetti, de la Colegiul de Medicină a Universităţii de Stat din Florida.
Majoritatea studiilor au întrebat oamenii dacă se simt singuri cel puţin uneori, în timp ce câteva au evaluat, de asemenea, cât de intensă a fost singurătatea acestora.
În întreaga UE, 35% dintre oameni spun că se simt singuri cel puţin o dată pe zi, cele mai mari rate fiind înregistrate în Irlanda, Luxemburg, Bulgaria şi Grecia.
„Există diferite tipuri şi surse de singurătate care pot afecta simptomele cognitive de-a lungul continuumului demenţei”, a declarat Martina Luchetti, autoarea principală a studiului şi profesor asistent la Universitatea de Stat din Florida (FSU).
Autorii analizei spun că rezultatele contribuie la clarificarea motivului pentru care singurătatea pare să fie legată de longevitate sau de durata de viaţă a oamenilor.
Studiile anterioare au descoperit o legătură între singurătate şi probleme de sănătate precum AVC (accidentul vascular cerebral) şi boala Parkinson.
Autorii recentului studiului au declarat că, în viitor, va fi important să se investigheze de ce oamenii se simt singuri şi tipul de singurătate cu care se confruntă, pentru a interveni şi a reduce riscul de declin cognitiv şi demenţă mai târziu.
„Abordarea singurătăţii prin promovarea unui sentiment de conexiune ar putea fi protectoare pentru sănătatea cognitivă la vârste mai înaintate”, a precizat Luchetti, subliniind faptul că singurătatea este un factor de risc care poate fi schimbat.
