Într-un nou studiu realizat în SUA cercetătorii au legat boala ficatului gras non-alcoolic de bacteriile intestinale ce produc o cantitate mare de alcool în corp şi au găsit aceste bacterii la peste 60% din pacienţii cu această maladie.
Descoperirile, publicate în ”Cell Metabolism”, ar putea ajuta la dezvoltarea unei metode de screening pentru diagnosticarea timpurie şi tratamentul acestei boli.
Boala ficatului gras non-alcoolic reprezintă formarea grăsimii în ficat din cauza unor alţi factori decât alcoolul. Afectează global în jur de un sfert de adulţi, dar cauzele rămân necunoscute.
”Am fost suprinşi că bacteria poate produce atât de mult alcool. Atunci când corpul este supraîncărcat şi nu poate elimina alcoolul produs de aceste bacterii, se poate dezvolta boala ficatului gras chiar şi fără a consuma alcool”, a spus autorul principal al studiului Jing Yuan de la Capital Institute of Pediatrics, citat de sciencedaily.com.
Ceretătorii au descoperit legătura dintre bacteriile intestinale şi boala ficatului gras non-alcoolic atunci au văzut un pacient cu daune severe la ficat şi o condiţie rară numită sindromul auto-brewery (ABS). Pacienţii cu ABS ajung în stare de ebrietate după ce consumă alimente fără alcool şi ridicate în zahăr. Condiţia a fost asociată cu infecţia cu drojdie, ce poate produce alcool în intestin şi poate duce la intoxicare.
Prin analizarea fecalelor pacientului, cercetătorii au descoperit că avea câteva tulpini ale bacteriei Klebsiella pneumonia în intestinul lui ce a produs niveluri ridicate de alcool. K. Pneumonia este un tip comun de bacterii intestinale. Totuşi, tulpinile izolate de intestinul pacientului poate genera de şase ori mai mult alcool decât tulpinile găsite la persoanele sănătoase.
Mai mult decât atât, cercetătorii au analizat mirobiota la 43 de pacienţi cu boala ficatului gras non-alcoolic şi 48 de persoane sănătoase şi au descoperit că în jur de 60% din pacienţii cu boala ficatului gras non-alcoolic au avut K. Pneumonia în intestin ce a produs niveluri ridicate sau medii de alcool, în timp ce doar 6% din persoanele sănătoase purtau aceste tulpine.
Pentru a investiga dacă K. Pneumonia ar cauza ficatul gras, cercetătorii au analizat K. Penumonia ce produce un nivel ridicat de alcool la şoarecii de laborator izolată de la pacientul cu ABS timp de trei luni.
Aceşti şoareci au început să dezvolte ficatul gras după prima lună. La două luni, ficatul lor a început să prezinte traume, ceea ce înseamnă că s-au provocat daune la ficat pe termen lung. Progresia bolii la ficat în cazul acestor şoareci a fost comparabilă cu cea a şoarecilor ce au primit alcool. Atunci când le-au dat şoarecilor un antibiotic ce a ucis K. Pneumonia, condiţia lor a fost inverasată.
”Boala ficatului gras non-alcoolic este o boală eterogenă şi poate avea multe cauze. Studiul a arătat că K. Pneumonia este probabil una dintre ele. Aceste bacterii dăunează ficatului exact ca alcoolul, în afara faptului că nu ai de ales”, a mai explicat Yuan.
Oricum, rămâine necunoscut de ce doar anumiţi oameni au în intestin tulpina K. Pneumonia ce produce un nivel ridicat de alcool.
Probabil că aceste bacterii particulare intră în corpul uman prin unii purtători din mediu, cum ar fi alimentele. Dar nu cred că purtătorii sunt prevalenţi – altfel ar fi existat o rată mult mai ridicată de boală a ficatului gras non-alcoolic. De asemenea, unele persoane ar putea avea în intestin un mediu mai favorabil pentru creşterea şi colonizarea K. Pneumonia decât alte persoane din cauza geneticii, au mai afirmat autorii cercetării.
De asemenea, descoperirile ar putea ajuta la diagnosticarea şi tratarea bolii ficatului gras non-aloolic legate de bacterii. Din cauză că K. Pneumonia produce alcool folosind zahăr, pacienţii ce poartă aceste bacterii ar avea o cantitate detectabilă de alcool în sânge după ce ar bea o simplă soluţie cu glucoză.
