Pentru prima dată, cercetătorii au identificat o maşină de spălat ca un rezervor de agenţi patogeni rezistenţi la medicamente. Agenţii patogeni, o tulpină de Klebsiella oxytoca, au fost transmişi în mod repetat nou-născuţilor dintr-o unitate de terapie intensivă neonatală de la un spital de copii din Germania. Transmiterea a fost oprită numai după ce maşina de spălat a fost scoasă din spital.
Cercetarea este publicată în revista "Applied and Environmental Microbiology", o revistă a American Society for Microbiology.
Spitalele folosesc, în mod normal, maşini de spălat şi procese de spălătorie speciale, care se spală la temperaturi ridicate şi cu dezinfectanţi, conform instrucţiunilor germane privind igiena spitalului sau folosesc spălătorii externe desemnate.
Cercetarea are implicaţii asupra utilizării gospodăreşti a maşinilor de spalat deoarece. temperaturile apei utilizate pentru spălat au scăzut, pentru a economisi energie, până la mult sub 60 ° C, ceea ce le face mai puţin letale pentru agenţii patogeni. Bacteriile rezistente, precum şi diferite microorganisme, pot persista în maşinile de spălat menajere la aceste temperaturi reduse, potrivit raportului.
"Dacă persoanele în vârstă care necesită îngrijiri medicale cu răni deschise sau cateteruri ale vezicii urinare sau persoanele mai tinere cu leziuni sau infecţii supuratoare locuiesc în gospodărie, rufele ar trebui spălate la temperaturi mai ridicate sau cu dezinfectanţi eficienţi, pentru a evita transmiterea agenţilor patogeni periculoşi", a spus Martin. Exner, preşedinte şi director al Institutului pentru igienă şi sănătate publică, şi al Centrului de colaborare OMS, de la Spitalul universitar din Bonn, citat de sciencedaily.com.
La spitalul unde maşina de spălat a transmis K. oxytoca, procedurile de screening standard au relevat prezenţa agenţilor patogeni la sugari. În cele din urmă, cercetătorii au urmărit sursa agenţilor patogeni către maşina de spălat, după ce nu au reuşit să găsească contaminarea în incubatoare sau să găsească transportatori în rândul personalului medical care a luat contact cu sugarii.
Nou-născuţii se aflau în unitatea de terapie intensivă datorită mai ales naşterii premature sau a altor infecţii. Hainele care au transmis K. oxitoca de la maşina de splalat la sugari erau căciuliţe şi şosete tricotate pentru a le menţine caldura copiilor în incubatoare, se mai arată în colcluziile cercetării.
Cercetătorii presupun că agenţii patogeni "au fost diseminaţi în îmbrăcăminte după procesul de spălare, prin apa reziduală de pe mantaua de cauciuc a maşinii de spălat şi prin procesul final de clătire, care a folosit apă neîncălzită şi fără detergent.
Studiul conchide că modificările în proiectarea şi folosirea maşinilor de spălat sunt necesare pentru a preveni acumularea de apă reziduală acolo unde poate avea loc creşterea microbiană şi contaminarea hainelor.
Cu toate acestea, încă nu se ştie cum şi prin ce sursă au ajuns agenţii patogeni în maşina de spălat.
Bebeluşii din unităţile de terapie intensivă au fost colonizaţi, dar nu infectaţi de K. oxytoca. Colonizarea înseamnă că agenţii patogeni sunt prezenţi inofensiv, fie pentru că nu au invadat încă ţesuturile unde pot provoca boli, fie pentru că sistemul imunitar le respinge eficient.
Rezistenţa bacteriei K. oxytoca la medicamente este cauzată de beta-lactamaze cu spectru extins (ESBL). Aceste enzime dezactivează antibioticele numite lactame beta. Cele mai frecvente tipuri de bacterii producătoare de ESBL sunt Escherichia coli şi bacteriile din genul Klebsiella.
