Nouă potenţiale tratamente pentru COVID-19 au fost identificate în cadrul unui studiu de către oamenii de ştiinţă de la Şcoala de Medicină Perelman de la Universitatea din Pennsylvania. Trei dintre acestea sunt deja aprobate de Administraţia Americană a Medicamentelor şi Alimentelor (Food and Drug Administration -FDA) pentru tratarea altor boli.
Echipa americană a examinat mii de medicamente existente şi molecule pentru capacitatea lor de a inhiba replicarea coronavirusului care cauzează COVID-19. Spre deosebire de multe studii anterioare, cercetătorii au testat moleculele pentru activitatea anti-coronavirală într-o varietate de tipuri de celule, inclusiv celule care acoperă căile respiratorii.
Dintre cele nouă medicamente găsite pentru a reduce replicarea SARS-CoV-2 în celulele respiratorii, trei au deja aprobarea FDA: ciclosporină, dacomitinib şi salinomicină. Acestea ar putea fi testate rapid la voluntari umani şi pacienţi cu COVID-19.
Studiul a făcut lumină asupra proceselor cheie pe care coronavirusul le foloseşte pentru a infecta diferite celule şi a constatat că medicamentul antiviral remdesivir, care are o autorizaţie FDA de utilizare de urgenţă pentru tratarea COVID-19, pare să funcţioneze împotriva virusului în testele de cultură celulară pe căile respiratorii celulele, în timp ce hidroxiclorochina nu.
„Descoperirile noastre sugerează noi căi de intervenţie terapeutică împotriva COVID-19 şi subliniază, de asemenea, importanţa testării medicamentelor candidate în celulele respiratorii”, a declarat prof. dr. Sara Cherry, director ştiinţific al High-Throughput Screening (HTS) Core de la Penn Medicine, co-autor al studiului.
În Statele Unite, singurele tratamente antivirale COVID-19 care au primit autorizaţia de utilizare de urgenţă FDA - remdesivir şi mai multe preparate de anticorpi anti-SARS-CoV-2 - sunt costisitoare şi departe de a fi eficiente 100%.
În acest studiu, oamenii de ştiinţă au accesat o bibliotecă de 3.059 de compuşi, incluzând aproximativ 1.000 de medicamente aprobate de FDA şi mai mult de 2.000 de molecule asemănătoare medicamentelor care au demonstrat activitate împotriva ţintelor biologice definite. Apoi au testat toate acestea pentru capacitatea lor de a inhiba semnificativ replicarea SARS-CoV-2 în celulele infectate, fără a provoca prea multă toxicitate.
Deoarece SARS-CoV-2 este în principal un virus respirator şi se crede că iniţiază infecţii prin intermediul celulelor căptuşite ale căilor respiratorii, cercetătorii au căutat un tip de celule respiratorii pe care să le poată infecta experimental cu virusul. Au identificat în cele din urmă o linie celulară adecvată, Calu-3, care este derivată din celulele căptuşite ale căilor respiratorii umane. Ei au folosit aceste celule derivate din căile respiratorii pentru a testa compuşii antivirali identificaţi prin ecranul celulelor hepatice umane şi au descoperit că doar nouă au avut activitate în noile celule. Cele nouă nu au inclus hidroxiclorochină. (Remdesivir a funcţionat în celulele Calu-3, dar nu a fost inclus în listă, deoarece este deja utilizat împotriva COVID-19.)
Prin identificarea diferitelor seturi de medicamente care funcţionează în diferite tipuri de celule, cercetătorii fac lumină asupra mecanismelor folosite de SARS-CoV-2 pentru a intra în celule. Constatările sugerează că în celulele renale şi hepatice, virusul foloseşte un mecanism care poate fi perturbat, de exemplu, de hidroxiclorochină; totuşi, virusul pare să utilizeze un mecanism diferit în celulele respiratorii, explicând astfel lipsa de succes a hidroxiclorochinei în aceste celule - şi în studiile clinice COVID-19.
Cele nouă antivirale active în celulele respiratorii au inclus salinomicina, un antibiotic veterinar care este, de asemenea, investigat ca medicament anticancer; inhibitorul enzimei kinazei dacomitinib, un medicament anticancer; bemcentinib, un alt inhibitor al kinazei testat acum împotriva cancerului; medicamentul antihistaminic ebastină; şi ciclosporina, un medicament imunosupresor utilizat în mod obişnuit pentru a preveni respingerea imună a organelor transplantate.
Studiul evidenţiază ciclosporina ca fiind deosebit de promiţătoare, deoarece pare să acţioneze împotriva SARS-CoV-2 în celulele respiratorii şi non-respiratorii şi prin intermediul a două mecanisme distincte: inhibarea enzimelor celulare numite ciclofiline, pe care coronavirusul le deturnă şi suprimă inflamaţie potenţial letală a COVID-19 severă.
„Pot exista beneficii importante pentru utilizarea ciclosporinei la pacienţii spitalizaţi cu COVID-19, iar studiile clinice în curs la Penn şi în alte părţi testează această ipoteză”, a spus Cherry, potrivit Medicalxpress.com.
Despre terapiile pentru COVID-19 existente în România au discutat pe larg speakerii invitaţi în luna martie la evenimentul COVID-19 Therapies 360, care face parte din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.
