Atunci când simptomele coronariene acute încep gradual şi nu urmează după un efort, pacienţii ajung mai târziu la unităţile de primiri urgenţe şi riscă să piardă o perioadă critică pentru păstrarea funcţiei cardiace, conform unei cercetări din "European Journal of Cardiovascular Nursing".
Printre 474 de pacienţi americani ce au ajuns în departamentele de urgenţă cu simptome coronariene acute, cei ale căror tulburări funcţionale au apărut gradual au cerut ajutor medical şi au ajuns cu până la şase ore mai târziu decât este recomandat, au afirmat cercetătorii.
Simptomele graduale nu au fost recunoscute sau nu au fost luate în serios, iar pacienţilor le-a luat până la opt ore mai mult să ajungă să primească ajutor, în comparaţie cu o medie de 2,57 ore printre cei cu simptome abrupte sau bruşte.
"Victimele atacului de cord nu ar trebui să creadă că simptomele lor ar putea fi o alarmă falsă. Ar trebui să sune la ambulanţă sau să meargă rapid la departamentul de urgenţe. "Asociaţia Americană de Cardiologie recomandă indivizilor ce cred că ar putea să aibă un atac de cord să sune imediat la ambulnaţă. Din păcate, aproximativ 50% din victimele atacului de cord nu sună niciodată", a spus dr. Sahereh Mirzaei de la University of Illinois, Chicago, ce a condus studiul, citată de Reuters.
Pentru noua cercetare autorii au analizat datele pacienţilor ce au participat într-un studiu mai amplu. Analiza din prezent s-a axat pe 343 de bărbaţi şi 131 de femei cu vârstele cuprinse între 29 şi 93 de ani, ce au ajuns la departamentele de urgenţă din spitale cu ceea ce ulterior s-a confirmat a fi simptome coronariene acute.
Aproape jumătate din respondenţi, 44%, au raportat un debut gradual al simptomelor; ceilalţi au raportat simptome abrupte, iar jumătate din pacienţi au ajuns la spital după patru ore sau mai târziu.
Lipsa asigurării medicale sau debutul gradual al simptomelor au fost factorii cei mai des asociaţi cu o întârziere mai lungă. Simptomele bruşte, sau debutul acestora după efort, au fost mai strâns legate de o rapidă ajungere la spital.
"Persoanele cu simptome graduale nu descriu ceea ce simt ca fiind durere, ci doar ca presiune şi senzaţii de strângere. Doctorii ar trebui să explice că aceste senzaţii de strângere şi presiunea sunt la fel de serioase. Partea inovativă a acestui studiu este că autorii au încercat să examineze ce a încetinit reacţia oamenilor", a spus la rândul său şi dr. Ashish Jha de la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Boston.
