Persoanele cu anxietate evită activ relaxarea şi continuă să se îngrijoreze pentru a evita o schimbare majoră în cazul în care chiar s-ar întâmpla ceva rău în ciuda facptului că relaxarea este benefică pentru corp şi minte, conform unei cercetări de la Penn State University.
Într-un nou studiu, cercetătorii au descoperit că oamenii mai sensibili la schimbările negative ale emoţiilor de exemplu trecerea rapidă dintr-o stare relaxată la una de frică, au fost mai predispuşi să se simtă anxioşi în timpul unor exerciţii de relaxare.
Michelle Newman, profesoară de psihologie, a spus că rezultatele ar putea ajuta persoanele ce experimentează ”anxietate indusă de relaxare”, un fenomen ce apare atunci când oamenii devin mai anxioşi în timpul unor exerciţii pentru relaxare.
”Oamenii ar putea rămâne anxioşi pentru a preveni o schimbare majoră în anxietate, dar de fapt ar fi mai sănătos să experimenteze acele schimbări. Cu cât o faci mai mult, cu atât realizezi mai mult că poţi şi este mai bine să îţi permiţi să fii relaxat”, a spus Newman, citată de sciencedaily.com.
Persoanele mai vulnerabile la anxietatea indusă de relaxare sunt de obicei cele cu afecţiuni de anxietate ce ar avea nevoie de relaxare mai mult decât alţii. Şi desigur, aceste tehnici de relaxare ar trebui să ajute, nu să facă pe cineva şi mai anxios. Descoperirile vor ajuta la furnizarea unei îngrijiri mai bune pentru aceste populaţii, se mai precizează în concluziile cercetării.
Conform lui Newman, în timp ce cercetătorii au ştiut de anxietatea indusă de relaxare începând cu anii 1980, cauza specifică a acestui fenomen a rămas necunoscută. Când Newman a dezvoltat teoria evitării contrastului în 2011, a crezut că cele două concepte ar putea fi conectate.
”Teoria se învârte în jurul ideii connform căreia persoanele ar putea deveni anxioase intenţionat ca o metodă de a evita dezamagirea de care ar putea avea parte dacă s-ar întâmpla ceva rău. Acest lucru de fapt nu ajută şi te face să te simţi şi mai prost. Dar, din cauză că majoritatea lucrurilor despre care ne îngrijorăm nu se întâmplă până la urmă, creierul gândeşte că dacă s-a îngrijorat şi nu s-a întâmplat, ar trebui să se îngrijoreze în continuare”, a explicat Newman.
Pentru studiu, cercetătorii au recrutat 96 de studenţi, din care 32 cu afecţiuni de axientate generalizată, 34 cu depresie majoră şi 30 fără nicio afecţiune.
În laborator, cercetătorii le-au indus exerciţii de relaxare înainte de a îi ruga să urmărească videoclipuri ce ar putea induce frică sau supărare. Apoi, participanţii au răspuns la întrebări proiectate pentru măsurarea sensibilităţii la schimbările stării emoţionale.
Apoi, cercetătorii le-au mai indus participanţilor o sesiune de relaxare înainte de a îi ruga să răspundă la un chestionar secundar. Aceste întrebări au fost proiectate pentru măsurarea anxietăţii participanţilor în timpul celei de a doua sesiuni de relaxare.
După analizarea datelor, cercetătorii au descoperit că persoanele cu anxietate generalizată au fost mai predispuse să fie sensibile la schimbările emoţiilor, cum ar fi trecerea de la o stare relaxată la o stare de frică sau stres. În plus, sensibilitatea a fost legată de anxietatea din timpul sesiunilor intenţionate să inducă relaxare.
Cercetătorii au descoperit rezultate similare pentru persoanele cu depresie majoră, chiar dacă efectul nu a fost la fel de puternic.
Măsurarea anxietăţii induse de relaxare şi implementarea unor tehnici ţintite căte desensibilizarea contrastului negativ ar putea ajuta pacienţii să reducă această anxietate. De asemenea, ar fi importantă examinarea anxietăţii induse de relaxare şi în cazul altor afecţiuni, cum ar fi atacurile de panică şi depresia uşoară persistentă, au mai precizat autorii cercetării.
