Un test de sânge experimental estimează riscul de a dezvolta boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) şi alte afecţiuni respiratorii grave. O echipă ştiinţifică a creat un test de sânge preclinic pentru a identifica adulţii cei mai susceptibili de a dezvolta afecţiuni respiratorii grave. Testul de sânge analizează 32 de proteine despre care oamenii de ştiinţă au stabilit că indică cu exactitate un adult cu o probabilitate crescută de a necesita îngrijiri medicale sau de a muri din cauza unei boli respiratorii grave.
O echipă de oameni de ştiinţă, susţinută de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite a creat un test de sânge preclinic pentru a identifica adulţii cu cele mai mari şanse de a dezvolta afecţiuni respiratorii grave, inclusiv boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), potrivit unui comunicat al NIH publicat marţi.
Testul de sânge analizează 32 de proteine despre care oamenii de ştiinţă au stabilit că estimează cu exactitate un adult cu o probabilitate crescută de a necesita îngrijiri medicale sau de a muri din cauza unei boli respiratorii grave.
Scorul de risc s-a bazat pe datele privind sănătatea pulmonară colectate de la aproape 2.500 de adulţi din Statele Unite pe o perioadă de 30 de ani.
Constatările au fost publicate recent în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine.
„Încă nu suntem pregătiţi ca acest test să fie utilizat în practică, dar este un progres promiţător”, a declarat James P. Kiley, directorul diviziei de boli pulmonare din cadrul Institutului Naţional pentru Inimă, Plămâni şi Sânge (NHLBI) al NIH, care a finanţat studiul.
„Acesta consolidează perspectivele de zeci de ani de teste respiratorii şi evaluări medicale într-un singur instrument care are potenţialul de a identifica pacienţii cu risc de boli grave şi complicaţii”, a precizat el.
Pentru a crea scorul de risc, cercetătorii au analizat mai întâi datele privind sănătatea pulmonară colectate de la 2 470 de adulţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, care au participat la un studiu de sănătate cardiovasculară de 30 de ani. Ei au analizat apoi mii de proteine din probele de sânge furnizate de participanţi la 25 de ani şi au selectat 32 care estimau cel mai bine care participanţi aveau un declin rapid al funcţiei pulmonare.
Aceste 32 de proteine au fost apoi compilate într-un scor pentru a estima probabilitatea ca o persoană să aibă nevoie de tratament medical sau să moară din cauza unei afecţiuni pulmonare sau a unui eveniment respirator sever.
Adulţii cu scoruri mai mari aveau o şansă cu 17% mai mare de a necesita îngrijiri spitaliceşti pentru boli respiratorii, o şansă cu 84% mai mare de a dezvolta bronhopneumopatie obstructivă şi cel puţin o şansă cu 81% mai mare de a muri din cauza unei boli respiratorii, cum ar fi BPOC sau pneumonie.
Adulţii cu scoruri mai mari au avut, de asemenea, o şansă cu 10% mai mare de a se confrunta cu exacerbări respiratorii, cum ar fi tuse, mucus sau dificultăţi de respiraţie, care au necesitat tratament.
„Pierderea funcţiei pulmonare este asociată cu rezultate slabe ale sănătăţii respiratorii, dar nu avem o modalitate bună de a ne da seama cu uşurinţă dacă un pacient se află pe o traiectorie abruptă a declinului funcţiei pulmonare”, a adăugat dr. Ravi Kalhan, coautor al studiului şi profesor de medicină pulmonară la facultatea de medicină a universităţii Northwestern Feinberg, din Chicago.
„Dacă am avea un instrument clinic uşor de implementat, cum ar fi un test de sânge, care să surprindă traiectoria funcţiei pulmonare a unei persoane într-un singur moment, ar permite intervenţii mai timpurii care ar putea, pe termen lung, să îmbunătăţească sănătatea pulmonară”
Participanţii la studiul care a durat zeci de ani au efectuat teste respiratorii pentru a-şi măsura funcţia pulmonară - de până la şase ori pe parcursul studiului - şi au generat alte date privind sănătatea pulmonară. Pe parcursul acestei perioade, 2.332 de participanţi au înregistrat un declin normal al funcţiei pulmonare, iar 138 au înregistrat un declin accentuat.
Pentru a testa scorul de risc, cercetătorii l-au folosit pentru a evalua retrospectiv riscurile bolilor respiratorii la peste 40.000 de adulţi din două studii observaţionale anterioare.
Modelul de predicţie a identificat cu succes adulţii care aveau cele mai mari şanse de a avea afecţiuni respiratorii grave după ce au fost luaţi în considerare mai mulţi factori, inclusiv sexul, rasa, greutatea corporală, astmul şi istoricul de fumat.
„În mod similar cu utilizarea nivelului de colesterol pentru a evalua riscul unui pacient de a suferi un atac de cord, analizăm căile biologice pentru a estima riscul unei persoane de a avea BPOC sau complicaţii severe ale bronhopneumopatiei obstructive”, a menţionat dr. Gabrielle Y. Liu, coautor al studiului, pneumolog şi profesor asistent de medicină la Centrul medical Davis din Sacramento, parte a Universităţii din California.
Acest tip de test de sânge trebuie încă să fie studiat în cadrul unor studii clinice înainte de a fi luat în considerare pentru aprobarea ca instrument de screening pentru a ajuta la estimarea riscurilor de boli respiratorii cronice.
Aceste boli afectează milioane de adulţi din întreaga lume şi au fost a treia cauză principală de deces în 2019. Principalii factori de risc includ fumatul, poluarea aerului şi expunerea la substanţe chimice sau iritante pulmonare, inclusiv gaze, fumuri şi praf, la locul de muncă.
