Noile progrese în terapia cancerului, bazate pe injectarea în tumori a unor compuşi radioactivi care vor distruge în mod direct celulele canceroase, nu reprezintă în prezent decât un mic loc în arsenalul terapeutic folosit de medicii oncologi, însă această abordare pare să devină din ce în ce mai promiţătoare, atrăgând tot mai mult interes în industria farmaceutică, care investeşte în ea miliarde de euro.
Radioterapia ţintită promite un grad de precizie semnificativ mai mare faţă de cea tradiţională, promiţând să distrugă tumorile prin atacuri localizate precise.
Aceste medicamente radioactive sunt „în pas cu vremurile", spune analistul financiar Jamila El Bougrini, specializată în sectorul farmaceutic.
Un acord recent între doi giganţi francezi stă mărturie în acest sens. Anunţat la jumătatea lunii octombrie, un parteneriat va reuni grupul farmaceutic Sanofi şi specialistul din domeniul nuclear Orano, cunoscut în trecut sub numele de Areva.
Anunţul, care a trecut în mare parte neobservat într-o perioadă în care Sanofi se află în centrul unei controverse în Franţa cu privire la vânzarea filialei sale care fabrică medicamentul Doliprane (Paracetamol) către un fond american, a venit ca un fel de surpriză. Ce au în comun cutiile de medicamente şi centralele nucleare ale companiei Orano?
Răspunsul se află în însuşi conceptul de medicină nucleară şi, mai precis, într-un tip unic de medicament. Orano dezvoltă unul dintre acestea prin intermediul unei filiale în care Sanofi va prelua o mică participaţie pentru 300 de milioane de euro.
Noile medicamente utilizează componente radioactive pentru a distruge tumorile. Pentru a face acest lucru, ele sunt combinate cu o moleculă capabilă să identifice markerii tipici ai unei celule canceroase şi, prin urmare, să acţioneze ca un „vector" care să direcţioneze elementul radioactiv direct la aceasta.
Principiul general este bine-cunoscut, radioterapia fiind deja utilizată pentru tratarea majorităţii pacienţilor cu cancer, însă, în loc să se emită radiaţii asupra pacientului, în acest caz se încearcă direct ţintirea celulelor canceroase, cu promisiunea unei precizii foarte mari.
În sens mai larg, conceptul de radioterapii ţintite este utilizat deja de mai multe decenii în oncologie, deoarece iodul radioactiv este folosit cu regularitate pentru a trata anumite tipuri de cancer tiroidian.
Iodul este totuşi un caz special, deoarece el este atras în mod natural de glanda tiroidă şi, prin urmare, nu are nevoie de un „vector" asociat. Pe de altă parte, de câţiva ani, terapiile au dat rezultate prin combinarea cu succes a unui compus radioactiv cu un vector biologic.
Iar industria farmaceutică urmează această tendinţă. Marele punct de cotitură a fost preluarea în 2018 de către grupul elveţian Novartis, contra unei sume de aproape 4 miliarde de dolari, a unui tratament radioactiv, Lutathera (oxodotreotidă de luteţiu (177Lu).
„Înainte, nimeni nu era interesat de disciplina noastră", a declarat Françoise Kraeber-Bodéré, specialistă în medicină nucleară la Spitalul Universitar din Nantes, în vestul Franţei, citată de Agerpres.
Industria farmaceutică se grăbeşte să investească
Tratamentul cu Luteţiu este limitat la cancerele rare ale sistemului digestiv. La scurt timp după aceasta, Novartis a deschis o „piaţă de masă", spune Francoise Kraeber-Bodéré, odată cu preluarea în valoare de 2 miliarde de dolari a unei alte radioterapii, Pluvicto - vipivotidă tetraxetan de luteţiu 1 000 MBq de (177Lu) - împotriva unor tipuri de cancere de prostată, şi cu publicarea de date pozitive la începutul anilor 2020.
De atunci, giganţii farmaceutici s-au grăbit să intre în joc. În ultimele luni, AstraZeneca, Bristol-Myers Squib (BMS), Eli Lilly şi, din nou, Novartis au plătit miliarde de dolari pentru a cumpăra companii biotehnologice specializate în radioterapia ţintită.
Fuziunea dintre Sanofi şi Orano este cel mai recent exemplu. Gigantul francez, care a fost, de asemenea, criticat pentru capacitatea sa de inovare, deoarece a fost lent în a dezvolta un vaccin împotriva Covid-19, a urmat pur şi simplu noua tendinţă.
„Operaţiunea Sanofi nu este una de pionierat, dar plasează grupul printre cei mai avansaţi jucători din sectorul radioterapiei", a adăugat Jamila El Bougrini.
Într-adevăr, medicamentul dezvoltat de Orano, bazat pe izotopul plumb 212, aparţine unei noi generaţii de radioterapie, bazată pe aşa-numitele particule alfa.
Acestea eliberează mai multă energie radioactivă decât particulele beta, aflate la baza majorităţii terapiilor existente, dar pe o distanţă mai scurtă. Acest lucru oferă speranţe pentru un mod de acţiune încă şi mai selectiv.
Rămâne de văzut dacă această promisiune se va traduce efectiv în rezultate clinice convingătoare. Majoritatea terapiilor alfa nu au dat încă naştere unor studii clinice la scară largă, un pas pe care Orano se pregăteşte să îl facă.
Deşi rămân precauţi, specialiştii sunt optimişti.
„Primele rezultate clinice mă fac să spun că va fi eficient. Dacă m-ar fi întrebat cineva în urmă cu cinci ani, aş fi spus că este încă un pic riscant. Acum cred că este timpul să încercăm", a indicat Francoise Kraeber-Bodere.
Rezultatele par promiţătoare
Teste clinice cu această abordare sunt deja în desfăşurare, în prezent.
Medicii de la Spitalele universitare din Londra (UCLH), de exemplu, desfăşoară un studiu clinic prin Sistemul naţional de sănătate (NHS) pentru tratarea glioblastomului, un tip de cancer care ucide majoritatea pacienţilor în decurs de 18 luni.
Scopul lor este de a vindeca boala prin injectarea unor niveluri scăzute de radioactivitate direct în tumoră pentru a distruge celulele canceroase.
Echipa de medicină nucleară de la UCLH injectează medicamentul experimental – ATT001, un inhibitor PARP marcat cu Iod-123 – direct în tumora canceroasă din creier, eliberând mici cantităţi de radioactivitate.
„Radioactivitatea din medicament vizează în mod specific celulele tumorale; este o cantitate mică de radioactivitate”, a explicat cercetătorul şef, dr. Paul Mulholland, oncolog la UCLH, care conduce studiul, finanţat de Ariceum Therapeutics, o companie de biotehnologie care dezvoltă produse radiofarmaceutice pentru cancerele greu de tratat.
Întrucât este ţintit direct către celulele tumorale, medicamentul este foarte puternic în uciderea acestora, spune specialistul.
„Până în prezent, la primul pacient, dimensiunea tumorii s-a redus cu 50 %, ceea ce este cu adevărat remarcabil pentru cineva a cărui tumoră este atât de agresivă”, a indicat oncologul.
Medicii oferă acum tratamentul unui al doilea pacient şi îşi propun tratează un pacient pe lună în prima fază a studiului, dar îl vor extinde pentru a include mai mulţi pacienţi.
„Trebuie să ne propunem să vindecăm acest cancer. Există motive să credem că-l putem vindeca, deoarece acest cancer apare în acelaşi loc în creier”, a indicat el.
Studiul din Regatul Unit îşi propune să înroleze în această fază până la 40 de pacienţi.