Un nou studiu condus de Spitalele universitare UCLA a constatat că sexul unei persoane şi experienţele sale unice de traumă în copilărie pot avea consecinţe specifice asupra sănătăţii sale biologice şi asupra riscului de a dezvolta 20 de boli majore mai târziu în viaţă.
Deşi un volum mare de cercetări a arătat că traumele din copilărie pot avea un impact de lungă durată asupra biologiei şi sănătăţii unei persoane, au existat puţine cercetări care să analizeze modul în care diferitele tipuri de factori de stres afectează funcţiile biologice specifice şi riscurile pentru sănătate.
Noile constatări, ce vor fi publicate în numărul din ianuarie 2025 al revistei Brain, Behavior, and Immunity, arată că aceşti factori de stres timpurii pot provoca efecte specifice asupra sănătăţii, dar şi că aceste efecte diferă între bărbaţi şi femei.
Constatările sunt considerate a reprezenta una dintre cele mai cuprinzătoare analize ale consecinţelor biologice şi clinice privind experienţele traumatice din copilărie, a declarat într-un comunicat autorul principal al studiului, dr. George Slavich, director al Laboratorului pentru Evaluarea şi Cercetarea Stresului de la UCLA.
„Majoritatea persoanelor care au suferit un stres semnificativ sau o traumă la începutul vieţii nu sunt niciodată evaluate”, a spus Slavich.
„Aceste constatări evidenţiază importanţa critică a depistării stresului în mediile clinice. De asemenea, ele ne duc dincolo de o abordare unică şi către o abordare de medicină de precizie bazată pe sexul pacienţilor şi pe profilul specific de stres”, a precizat medicul.
Pentru a examina modul în care expunerea timpurie la evenimente traumatice are un impact asupra sănătăţii mai târziu în viaţă, echipa de la UCLA Health a utilizat o sursă mare de date care include măsurători ale adversităţii timpurii, biologia bolilor şi sănătatea fizică şi mentală. Datele au provenit de la mai mult de 2.100 de participanţi la studiul „Vârsta mijlocie în Statele Unite: Un studiu longitudinal naţional privind sănătatea şi bunăstarea”.
Participanţii au raportat tipurile şi gravitatea experienţelor adverse pe care le-au trăit în copilărie, inclusiv dificultăţi financiare, abuz, neglijare, cât de des s-au mutat, dacă au locuit departe de părinţii lor biologici şi dacă au beneficiat de ajutor social. În plus, participanţii au furnizat probe biologice pentru calcularea a 25 de biomarkeri de boală şi au indicat dacă au fost diagnosticaţi vreodată cu oricare dintre cele douăzeci de afecţiuni majore.
Cercetătorii au efectuat o analiză de clasă a datelor pentru a identifica grupuri de adulţi care au experimentat factori de stres multipli în copilărie.
Cercetătorii au testat apoi modul în care aceste grupuri şi factorii de stres independenţi erau legaţi de 25 de biomarkeri ai inflamaţiei, metabolismului şi stresului, precum şi de 20 de afecţiuni majore.
Au rezultat două clase de factori de stres pentru bărbaţi (stres ridicat şi stres scăzut) şi trei pentru femei (stres ridicat, stres moderat şi stres scăzut.)
În general, cei din clasele de stres scăzut au prezentat cele mai puţine probleme majore de sănătate, riscul participanţilor crescând pe măsură ce expunerea lor la factorii de stres creştea.
Atât bărbaţii, cât şi femeile din clasele cu stres ridicat au avut cea mai proastă sănătate metabolică şi cea mai mare inflamaţie.
Totodată, au existat şi diferenţe între sexe. Impactul experienţelor adverse din copilărie asupra biomarkerilor de sănătate metabolică a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi. Abuzul emoţional şi neglijarea au avut, de asemenea, tendinţa de a avea efecte mai mari la bărbaţi decât la femei pentru mai mulţi biomarkeri şi condiţii de sănătate, cum ar fi afecţiuni de sânge, problemele de sănătate mintală şi comportamentală şi problemele tiroidiene.
Cercetătorii au declarat că rezultatele subliniază necesitatea de a integra evaluări ale biologiei stresului şi expunerea la stres în îngrijirea clinică şi de a se asigura că profilurile de risc ale pacienţilor iau în considerare sexul şi expunerea specifică la factorii de stres.
„Stresul este implicat în 9 din cele 10 cauze principale de deces în Statele Unite în prezent”, a declarat Slavich. „Este timpul să luăm în serios această statistică şi să începem screening-ul pentru stres în toate clinicile pediatrice şi pentru adulţi din întreaga ţară”, a precizat specialistul american.
