Un medicament împotriva HIV ar putea fi fabricat pentru mai puţin de 40 de euro pe an pentru fiecare pacient, de o mie de ori mai puţin decât preţul său actual. Gigantul farmaceutic american, Gilead Sciences, a autorizat noi acorduri pentru licenţierea unui medicament antiretroviral care oferă protecţie aproape totală împotriva infecţiei cu HIV. Potrivit analiştilor, versiunea generică a medicamentului aflat deja pe piaţă ar produce în continuare un profit de 30% chiar şi dacă preţul actual ar fi redus. Medicamentul are potenţialul de a schimba traiectoria epidemiei de SIDA, însă activiştii evidenţiază deficienţe majore în acordul de licenţiere.
Medicamentul lenacapavir, autorizat şi în Uniunea Europeană, din vara lui 2022, pentru tratamentul infecţiei cu HIV tip 1 (HIV-1) multidrog-rezistentă, pus pe piaţă sub denumirea de Sunlenca şi vândut pentru aproape 39.000 de mii de euro pentru două injecţii, ar putea ajunge în curând pe piaţa ţărilor cu venituri mici şi medii mici sub forma unui medicament generic mai ieftin.
„Ne concentrăm pe a face acest medicament disponibil cât mai rapid şi mai larg posibil acolo unde nevoia este cea mai mare”, a declarat Daniel O'Day, preşedinte şi director executiv al Gilead, într-un comunicat.
Producătorul de medicamente a încheiat joi un acord de licenţiere cu şase producători din India, Egipt şi Pakistan, ca urmare a cererilor grupurilor pentru drepturile civile.
„Medicamentul are potenţialul de a schimba traiectoria epidemiei de SIDA (sindromul imunodeficienţei umane dobândite). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îndeamnă toţi producătorii să se asigure că acest medicament este disponibil şi accesibil în toate ţările; inclusiv acolo unde noile infecţii cu HIV sunt în creştere”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, vineri, într-o postare pe X.
Injecţia bianuală a oferit o protecţie de 100% într-un studiu intermediar de fază III, care a implicat peste 5.000 de femei din Africa de Sud şi Uganda, indicând progrese promiţătoare în prevenirea HIV prin profilaxia pre-expunere (PrEP).
Medicamentul pare să fie mai uşor de utilizat şi mai eficient decât PrEP orală.
În timp ce PrEP este un tratament preventiv pentru persoanele cu risc crescut de infectare cu HIV, care poate fi administrat oral, sub formă de pastilă zilnică, lenacapavir este un tratament injectabil de două ori pe an.
Acest lucru îl face mai potrivit pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi lucrătorii sexuali, migranţii, bărbaţii gay, persoanele trans şi consumatorii de droguri, care se confruntă adesea cu bariere în calea testării şi a tratamentului.
Gigantul american nu a dezvăluit însă momentan costul specific al tratamentului fără scop lucrativ (profit).
Cercetătorii de la Universitatea Liverpool au afirmat că acesta ar putea fi produs pentru ceva mai puţin de 37 de euro pe an, pentru fiecare pacient, de o mie de ori mai puţin decât preţul său actual, cu o marjă de profit de 30 % - presupunând că 10 milioane de persoane îl utilizează.
Unii militanţi şi activişti HIV au lăudat decizia, dar au îndemnat gigantul farma să extindă accesul la tratament şi să îmbunătăţească condiţiile de licenţiere pentru a-l face mai accesibil.
Ţările din America de Sud, inclusiv Brazilia, Argentina, Peru şi Mexic, au fost excluse din acorduri, chiar dacă au făcut parte din populaţiile de studiu ale medicamentului. Se speculează că producătorul de medicamente intenţionează să-l vândă în aceste ţări la un preţ mai mare.
„Acordul de licenţă voluntară exclude cea mai mare parte a Americii de Sud, unde epidemia de HIV creşte rapid, precum şi ţările din Orientul Mijlociu, Europa de Est şi Asia Centrală şi de Sud-Est”, a declarat Leena Menghaney, responsabilă pentru Asia de Sud în cadrul campaniei de acces a Médecins Sans Frontières, citată de Euractiv.
Conform bazei de date AIDSinfo a UNAIDS, un sfert din toate infecţiile cu HIV au loc în ţările excluse din acordul de licenţiere.
„În plus, acordurile voluntare de licenţiere limitează numărul de furnizori de materii prime pentru lenacapavirul generic”, a precizat Menghaney. Astfel, principalii producători de medicamente împotriva HIV din India, China, Argentina, Thailanda şi Brazilia care se confruntă cu bariere legate de brevete nu vor putea produce sau vinde tratamentul la preţuri accesibile.
