O echipă de cercetători din Japonia a descoperit un mecanism genetic implicat în procesul de îmbătrânire, prin reducerea energiei produse la nivel celular. Noile descoperiri ar putea duce la dezvoltarea unor noi terapii care să permită creşterea duratei vieţii.
Pe parcursul istoriei, oameni au fost obsedaţi să găsească moduri de a întârzia îmbătrânirea şi de a prelungi viaţa, însă fără prea mare succes.
Totuşi, cercetări ştiinţifice recente încep să ofere speranţe că procesele asociate cu îmbătrânirea pot fi descoperite şi chiar modificate.
Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Tsukuba din Japonia şi prezentat luna aceasta în publicaţia ştiinţifică “Scientific Reports” dezvăluie un proces genetic implicat în procesul de îmbătrânire.
Cercetătorii au examinat mecanismele potenţiale prin care perturbarea unei gene numite SHMT2 afectează procesele celulare precum respiraţia mitocondrială – un proces prin care mitocondria, considerată “centrala electrică” a celulei, eliberează energia necesară pentru activitatea celulei.
Studiul a arătat că afectarea expresiei genei SHMT2 generează o reducere a activităţii căilor metabolice asociate în mod direct cu limitarea respiraţiei mitocondriale şi a creşterii celulare.
Descoperirea faptului că gena SHMT2 are un rol în acţiunea căilor metabolice este importantă pentru înţelegerea mecanismelor care stau la baza îmbătrânirii şi bolilor asociate cu o vârstă înaintată.
În studiul lor, cercetătorii japonezi au folosit embrioni de şoarece modificaţi genetic astfel încât să nu conţină gena SHMT2. Efectul a fost afectarea respiraţiei mitocondriale şi a încetinirea creşterii celulare în ficat, dar nu şi în creier.
Cercetătorii au descoperit la nivelul ficatului o dereglare a căilor metabolice care generează taurina, necesară pentru respiraţia mitocondrială, şi nucleotidele, un tip de molecule implicate în diviziunea celulară.
“Deşi unii cercetători consideră că îmbătrânirea oamenilor şi defectele asociate cu vârsta înaintată la nivelul respiraţiei mitocondriale sunt cauzate de acumularea unor mutaţii la nivelul ADN-ului mitocondrial, datele noastre susţin o explicaţie alternativă: defectele asociate cu îmbătrânirea în respiraţia mitocondrială ar putea fi declanşate de schimbări în activitatea căilor metabolice cauzate de dereglarea epigenetică şi nu de mutaţii”, a afirmat Jun-Ichi Hayashi, unul dintre autorii studiului, citat de sciencedaily.com.
Înţelegerea acestor mecanisme prin care procesele epigenetice afectează activitatea celulară ar putea oferi informaţii utile privind procesele asociate cu îmbătrânirea.
Potrivit cercetătorilor, astfel de informaţii pot ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente pentru afecţiunile cauzate de anomalii genetice şi chiar pentru a prelungi viaţa.
