După reexaminarea opiniei sale iniţiale, Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) a recomandat acordarea unei autorizaţii de introducere pe piaţă pentru un medicament indicat în tratarea tulburării cognitive uşoare (probleme de memorie şi gândire) sau a demenţei uşoare datorate bolii Alzheimer (boala Alzheimer timpurie), la pacienţii care au doar o copie sau nu au nicio copie ApoE4, o anumită formă a genei pentru proteina apolipoproteină E.
Boala Alzheimer este o afecţiune cerebrală ireversibilă şi progresivă care afectează memoria, gândirea şi comportamentul.
Medicamentul Leqembi (lecanemab) este primul medicament care a arătat că poate încetini progresia Alzheimer, şi a fost autorizat complet şi compensat în Statele Unite, din luna iulie a anului trecut, şi ar fi trebuit să fie şi primul medicament din Europa care să trateze boala neurodegenerativă şi nu simptomele acesteia.
Acesta este un anticorp monoclonal, cu administrare intravenoasă, conceput pentru a elimina depozitele de amiloid din creier care nu s-au adunat încă în aglomerări.
În studiile clinice pe pacienţi s-a observat că medicamentul provoacă şi efecte secundare periculoase şi necesită monitorizare prin imagistică cerebrală periodică.
Astfel, aproximativ 13% dintre participanţii la studii au prezentat inflamaţie în creier sau sângerări cerebrale (ARIA), iar aceste riscuri ar putea fi mai mari pentru anumite grupuri în funcţie de bagajul lor genetic sau dacă iau medicamente pentru subţierea sângelui.
Pacienţii cu o singură copie sau cu nicio copie de ApoE4 sunt mai puţin susceptibili de a prezenta anomalii imagistice legate de amiloid (ARIA) decât persoanele cu două copii de ApoE4. ARIA este un efect secundar grav recunoscut cu acest medicament, care implică umflarea şi sângerarea potenţială în creier.
Experţii EMA (CHMP) au concluzionat miercuri că, în populaţia restrânsă evaluată în cadrul reexaminării, beneficiile medicamentului în încetinirea progresiei simptomelor bolii sunt mai mari decât riscurile sale.
Iniţial, în luna iulie 2024, Comitetul de experţi al EMA a emis o opinie negativă cu privire la utilizarea medicamentului într-o populaţie mai largă, formată din toţi pacienţii cu boală Alzheimer la debut.
Medicamentul conţine substanţa activă lecanemab şi trebuie administrat sub formă de perfuzie (picurare) în venă o dată la două săptămâni. Substanţa activă este un anticorp monoclonal (un tip de proteină) care se ataşează la o substanţă numită amiloid beta, care formează plăci în creierul pacienţilor cu boala Alzheimer. Prin ataşarea la beta amiloid, lecanemab reduce plăcile amiloide din creier.
Datele indică un risc mai scăzut de ARIA la unii pacienţi
ARIA se manifestă în două forme: ARIA-E (edem) care implică acumularea de lichid în creier şi ARIA-H (hemoragie) care implică mici sângerări în creier. Aceasta poate apărea în mod natural la toţi pacienţii cu boala Alzheimer, dar este exacerbată de administrarea de medicamente precum Leqembi, adică anticorpi care vizează beta-amiloidul.
În cadrul reexaminării solicitate de producătorul japonez de medicamente Eisai, care a dezvoltat tratamentul împreună cu partenerul său american Biogen, CHMP a luat în considerare analize de subgrup care au exclus datele de la pacienţii purtători a 2 copii ale genei ApoE4 şi, prin urmare, cu cel mai mare risc de ARIA.
Rezultatele acestor analize au arătat că, în rândul pacienţilor trataţi cu acest lecanemab, 8,9% dintre cei cu o singură copie sau fără copie de ApoE4 au prezentat ARIA-E, comparativ cu 12,6% dintre toţi pacienţii; în mod similar, 12,9% dintre pacienţii din populaţia restricţionată au prezentat ARIA-H, comparativ cu 16,9% din populaţia mai largă.
În rândul pacienţilor trataţi cu placebo (un tratament fictiv), cifrele au fost de 1,3% şi 6,8% pentru ARIA-E şi, respectiv, ARIA-H, în populaţia restrânsă.
Date privind beneficiile în cadrul populaţiei restrânse
În ceea ce priveşte eficacitatea, beneficiile medicamentului în populaţia restrânsă sunt în concordanţă cu cele observate în populaţia mai largă, a transmis EMA într-un comunicat.
Pentru reexaminare, producătorul a furnizat o analiză de subgrup a datelor din studiul principal care a inclus 1.521 de pacienţi cu una sau nicio copie ApoE4 din totalul de 1.795 de pacienţi. Principala măsură a eficacităţii a fost o modificare a simptomelor cognitive şi funcţionale după 18 luni, măsurată cu ajutorul unei scale de evaluare a demenţei cunoscută sub numele de CDR-SB. Scala variază de la 0 la 18, scorurile mai mari indicând o afectare mai mare.
„După 18 luni de tratament, pacienţii trataţi cu lecanemab au avut o creştere mai mică a scorului CDR-SB decât cei care au primit placebo (1,22 versus 1,75), indicând un declin cognitiv mai lent. Rezultatele altor măsuri cheie au fost similare cu cele observate cu scala CDR-SB", se arată în comunicatul agenţiei europene de reglementare în domeniul sănătăţii.
Măsuri suplimentare de siguranţă
CHMP a concluzionat că beneficiile lecanemab depăşesc riscurile la pacienţii cu insuficienţă cognitivă uşoară sau demenţă uşoară datorată bolii Alzheimer, care au una sau nicio copie de ApoE4, cu condiţia ca măsurile de minimizare a riscurilor să fie implementate pentru a reduce riscul de ARIA severă şi simptomatică şi pentru a monitoriza consecinţele acesteia pe termen lung.
Medicamentul va fi disponibil prin intermediul unui program de acces controlat pentru a se asigura că acesta este utilizat numai în cadrul populaţiei de pacienţi recomandate.
Pacienţii vor trebui să efectueze scanări RMN pentru monitorizarea ARIA înainte de iniţierea tratamentului şi înainte de a 5-a, a 7-a şi a 14-1 doză, a indicat EMA.
Pot fi necesare scanări RMN suplimentare în orice moment în timpul tratamentului dacă pacienţii dezvoltă simptome de ARIA (cum ar fi dureri de cap, confuzie, modificări vizuale, ameţeli, greaţă şi dificultăţi de mers).
„Pentru a creşte gradul de conştientizare a ARIA şi pentru a asigura detectarea şi tratamentul precoce, producătorul de medicamente va furniza un ghid şi o listă de verificare, un card de alertă pentru pacienţi şi programe de formare privind ARIA pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii. În plus, trebuie să efectueze un studiu de siguranţă post-autorizare pentru a caracteriza mai bine ARIA-E şi ARIA-H şi pentru a evalua eficacitatea măsurilor de minimizare a riscurilor. Compania va înfiinţa un studiu de registru la nivelul Uniunii Europene cu pacienţi trataţi cu lecanemab care poate fi utilizat pentru a estima incidenţa efectelor secundare, inclusiv ARIA, şi pentru a determina cât de severe sunt acestea. Studiul de registru poate fi utilizat, de asemenea, pentru a colecta informaţii cu privire la evoluţia pacienţilor către următoarele stadii ale bolii Alzheimer şi la posibilele consecinţe pe termen lung ale ARIA", se mai arată în comunicatul EMA.
Ca în cazul tuturor evaluărilor, în timpul reexaminării, CHMP a luat în considerare, de asemenea, observaţiile pacienţilor, îngrijitorilor, clinicienilor şi organizaţiilor, care şi-au împărtăşit perspectivele cu privire la nevoile nesatisfăcute ale pacienţilor cu boala Alzheimer şi la datele privind declinul cognitiv şi riscurile.
Avizul de opinie pozitivă al CHMP este un pas intermediar în calea autorizării medicamentului. Acesta va fi trimis Comisiei Europene, care urmează de obicei recomandările experţilor EMA, pentru adoptarea unei decizii privind o autorizaţie de introducere pe piaţă la nivelul UE. După acordarea autorizaţiei de introducere pe piaţă, deciziile privind stabilirea preţurilor şi rambursarea vor avea loc la nivelul fiecărui stat membru, ţinând seama de rolul potenţial şi de utilizarea acestui medicament în contextul sistemului său naţional de sănătate.
Cele mai frecvente reacţii adverse cu acest medicament includ reacţii legate de perfuzie, ARIA-H, ARIA-E şi dureri de cap. Agenţia europeană a avertizat că, medicamentul nu trebuie utilizat de către persoanele care primesc tratament anticoagulant, deoarece acest lucru ar putea creşte riscul de apariţie a ARIA-H şi a hemoragiilor în creier.
Maladia Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă, este o tulburare neurodegenerativă progresivă şi se estimează că afectează peste 50 de milioane de oameni în întreaga lume.
În Europa, şapte milioane de persoane trăiesc cu boala care afectează grav creierul, iar această cifră este de aşteptat să se dubleze până în 2050, potrivit organizaţie non-profit, Alzheimer’s Europe.
