La nivel mondial, potrivit estimărilor, peste 5 milioane de oameni suferă de lupus, o boală autoimună cu o componentă genetică, în care sistemul imun devine hiperactiv şi atacă ţesuturile normale, prin formare de autoanticorpi. Astfel, apar afectări ale unui organ sau mai multor organe interne, cele mai frecvent implicate fiind pielea, sistemul osteo-articular, rinichii, sistemul nervos şi plămânii.
Această afecţiune apare de obicei la vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani, şi este generată de un virus, întâlnit mai ales la femei, ce opreşte sistemul imunitar să mai facă diferenţa dintre substanţele şi celulele străine şi cele proprii.
Astfel, sistemul imunitar produce anticorpi care distrug celulele corpului, producând de la inflamaţii şi răni până la distrugerea gravă a unor organe şi/sau desfigurare. Semnele şi simptomele tind să dureze mai mult de şase săptămâni şi, de multe ori, mai mulţi ani.
Acum, un tratament experimental împotriva lupusului şi-a atins obiectivul principal într-un studiu clinic de fază avansată la pacienţii cu această boală cronică, un rezultat surprinzător după ce medicamentul a eşuat într-un studiu anterior de etapă intermediară.
Un studiu de fază III a evaluat medicamentul experimental dapirolizumab pegol, un nou medicament candidat anti-CD40L fără Fc, la persoanele care trăiesc cu lupus eritematos sistemic (LES) moderat până la sever.
Medicamentul a demonstrat o îmbunătăţire mai mare a activităţii moderate până la severe a bolii, pe baza evaluării BILAG (British Isles Lupus Assessment Group) şi a răspunsului BICLA (based Composite Lupus Assessment), după 48 de săptămâni faţă de placebo, în plus faţă de tratamentul standard de îngrijire (SOC).
De asemenea, au fost observate îmbunătăţiri clinice în ceea ce priveşte obiectivele secundare cheie care măsoară activitatea bolii şi erupţiile.
Succesul medicamentului, dacă se repetă într-un al doilea studiu în stadiu avansat, ar putea oferi pacienţilor cu lupus o nouă alternativă de tratament.
Compania farmaceutică americană Biogen şi partenerul său belgian UCB au anunţat marţi, într-un comunicat, că intenţionează să înceapă al doilea studiu în cursul acestui an.
Medicamentul, numit dapirolizumab pegol, a arătat o reducere mai semnificativă a activităţii bolii atunci când a fost administrat împreună cu tratamente precum corticosteroizi şi medicamente care suprimă sistemul imunitar, comparativ cu un placebo în studiul cu 321 de pacienţi, au declarat companiile.
Tratamentul este testat la pacienţii cu cea mai frecventă formă a bolii, lupus eritematos sistemic (LES), în care sistemul imunitar al pacientului atacă ţesuturile proprii ale organismului şi poate duce la insuficienţa organelor.
Lupusul este dificil de diagnosticat întrucât prezintă simptome care imită adesea caracteristicile altor afecţiuni, variază mult de la un pacient la altul şi poate suferi modificări în timp.
Din cauza complicaţiilor cardiace şi renale pe care le poate genera, precum şi pentru faptul că nu există tratament curativ pentru aceasta boală, între 15% şi 20% dintre pacienţii cu lupus nu supravieţuiesc la 15 ani după diagnosticare, potrivit datelor Lupus Foundation of America.
Mai mulţi alţi producători de medicamente dezvoltă medicamente experimentale pentru lupus.
Primul tratament aprobat în ultimii 50 de ani împotriva lupus este Benlysta (belimumab), al grupului farmaceutic britanic GlaxoSmithKline (GSK), autorizat pentru punere pe piaţa din Uniunea Europeană în iulie 2011. Alte tratamente aprobate includ şi Saphnelo (anifrolumab), al grupului farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca.
