Un nou medicament cu moleculă mică dezvoltat în Statele Unite poate reduce rezistenţa la chimioterapie a celulelor canceroase. Noul compus, care a fost testat pe şoareci de laborator cu melanom, ar putea ajuta la creşterea eficienţei chimioterapiei. Acesta acţionează prin diminuarea capacităţii cancerului de a supravieţui, de a evolua şi de a se adapta la atacul medicamentelelor tradiţionale chimioterapeutice, cum ar fi cisplatina.
Rezistenţa la medicamente este o cauză majoră a recidivelor în cancer şi este responsabilă pentru aproximativ 90% din decesele legate de boală.
”Chimioterapia este adesea eficientă pentru prima dată, dar apoi cancerul se mută şi devine rezistent la acel medicament şi tot aşa în cazul fiecărui medicament nou introdus.Îmi aminteşte de Boggarts, acele creaturi formate din Harry Potter, care se transformă dintr-un lucru înfricoşător într-altul. Frumuseţea acestei abordări este că în esenţă îngheţi Boggartul în formă sa actuală, ca să-l poţi ucide pentru totdeauna”, a declarat coautorul studiului Pei Zhou, profesor de biochimie la Duke University, citat de sciencedaily.com.
În forma lor cea mai simplă, celulele canceroase sunt celule normale care cresc în afara controlului. De fiecare dată când aceste celule se divizează, ADN-ul din ele trebuie să se reproducă pentru a genera copii noi pentru a intra în fiecare celulă nouă. Primele medicamente pentru chimioterapie s-au bazat pe raţionamentul că celulele canceroase în creştere rapidă ar fi mai sensibile la deteriorarea ADN-ului lor. Medicamentele, cum ar fi cisplatina, sunt proiectate pentru a deteriora ADN-ul, celulelor canceroase, iar dacă replicarea ADN-ului este blocată de prea mult timp, diviziunea celulară se opreşte şi celulele mor.
Strategia este brutală şi eficientă, chiar şi curativă în unele cazuri. Dar, pe termen lung, deseori eşuează, deoarece celulele canceroase dau dovadă de o modalitate de a prolifera chiar şi cu ADN-ul deterioat.
Celulele canceroase fac adesea schimb de mecanisme de replicare a ADN-ului de înaltă fidelitate, care în mod normal fac copierea, cu un înlocuitor care acoperă leziunile şi supravieţuiesc, dar cu mutaţii ale ADN-uli. Acest proces, cunoscut sub numele de sinteza translaţiei este o cauză majoră a rezistenţei cancerului la medicamente.
În cercetări anterioare oamenii de ştiinţă au identificat o proteină cheie implicată, numită Rev1, şi chiar au reuşit să o blocheze prin mijloace genetice.
În acest studiu, Zhou şi colaboratorii săi de la Duke, MIT şi Universitatea din Rhode Island au decis să-şi încerce norocul de a găsi o moleculă mică pentru a bloca sau inhiba Rev1. Ei au analizat 10.000 de compuşi cu molecule mici şi au fost surprinşi să afle că una - o moleculă numită JH-RE-06 - părea să fie cea potrivită
Cercetătorii au folosit o tehnică numită cristalografie cu raze X pentru a vizualiza interacţiunile neaşteptate dintre Rev1 şi JH-RE-06. Când Rev1 este blocat prin această legătură nu mai poate ajuta celulele canceroase să supravieţuiască.
Cercetătorii au testat apoi noua moleculă în liniile celulare de cancer uman şi au arătat că a îmbunătăţit capacitatea mai multor forme de chimioterapie de a ucide celulele, suprimând, în acelaşi timp, capacitatea acestora de a se schimba în prezenţa medicamentelor dăunătoare ADN-ului. În cele din urmă, au testat-o pe şoareci de laborator cu melanom uman şi au descoperit că nu numai tumorile au încetat să crească la şoarecii trataţi cu o combinaţie de cisplatina şi JH-RE-06, dar şi că acei şoareci au supravieţuit mai mult.
