Un raport dezvăluie pentru prima dată pericolele extinse, şi din ce în ce mai mari, pentru sănătate reprezentate de fenomenele meteorologice extreme pe termen lung, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice se intensifică. Studiul, condus de Universitatea din Bristol (UoB), din Marea Britanie, reuneşte opiniile principalilor climatologi, meteorologi şi medici din domeniul sănătăţii publice, şi arată cum expunerea prelungită la temperaturi extreme este legată de declinul cognitiv, boli renale, cancerul de piele şi răspândirea bolilor infecţioase.
În timp ce studiile anterioare se axează pe rezultate specifice în materie de sănătate, cum ar fi mortalitatea cauzată de căldură, prezentul raport oferă o evaluare globală bazată pe condiţiile meteorologice extreme
Astfel, analiza, publicat recent în revista The Lancet Planetary Health, arată că expunerea prelungită la temperaturi extrem de ridicate şi scăzute nu numai că prezintă un risc mai mare de deces, dar ar putea fi legată şi de multe alte probleme de sănătate, inclusiv reducerea activităţii fizice şi demenţa.
Studiul sugerează unele „legături puternice”, care „dau naştere unor motive de îngrijorare semnificative”, subliniază într-un comunicat autorul principal, Dann Mitchell, al studiului.
În timp ce impactul negativ al temperaturilor extreme asupra sănătăţii inimii şi plămânilor este cunoscut pe scară largă, această cercetare oferă o imagine mai cuprinzătoare a „implicaţiilor interdependente”, a precizat un purtător de cuvânt al UoB.
Expunerea pe termen lung
Experţii au constatat că „extremele meteorologice frecvente şi de durată, cum ar fi cu valurile de căldură şi inundaţiile, exacerbează problemele de sănătate mintală şi răspândirea bolilor infecţioase”.
Studiul observaţional afirmă, de asemenea, că expunerea pe termen lung la căldură poate perturba somnul, care este asociat cu declinul cognitiv şi cu afecţiuni precum boala Alzheimer şi demenţa.
Vremea rece poate duce, de asemenea, la mai multe leziuni cauzate de căzături sau la o sănătate mintală precară prin izolare, dureri articulare şi comportamente sedentare, cum ar fi statul pe scaun şi culcat.
„În principal, acest raport arată taxele potenţial foarte grave de mortalitate şi morbiditate în urma expunerii pe termen lung la schimbarea tiparelor meteorologice, care nu sunt în prezent luate în considerare în evaluările noastre ale riscurilor climatice”, a subliniat dr. Mitchell, profesor de ştiinţe climatice la UoB.
Nopţile mai calde întrerup tiparele de somn, ceea ce poate accelera evoluţia demenţei
Potrivit specialistului britanic, nu se ştie suficient despre modul în care temperaturile mai ridicate sau inundaţiile continue pot interacţiona cu diverse afecţiuni. fiind necesare mai multe cercetări pentru a determina efectele pe termen lung, însă „stresul termic multianual va exacerba probabil condiţiile de sănătate subiacente, cum ar fi bolile renale”.
Uurmătorii paşi implică analizarea mai multor date pe termen lung, alături de „alţi factori care afectează sănătatea în timp”.
Ce sunt schimbările climatice?
Schimbările climatice reprezintă modificarea pe termen lung a temperaturilor medii şi a condiţiilor meteorologice de pe Pământ.
În ultimul deceniu, încălzirea globală a fost în medie cu aproximativ 1,2°C mai mare decât la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Acum s-a confirmat că încălzirea globală a depăşit 1,5C în perioada de 12 luni dintre februarie 2023 şi ianuarie 2024. Acest lucru s-a întâmplat după ce 2023 a fost declarat cel mai cald an înregistrat vreodată.
Creşterea temperaturii a fost determinată de schimbările climatice provocate de om şi amplificată de fenomene meteorologice naturale, cum ar fi El Niño.
Mai puteţi citi şi:
