Cândva se credea că vinul roşu consumat cu moderaţie ar putea fi benefic pentru sănătate. Cu toate acestea, pe măsură ce cercetarea ştiinţifică avansează, oamenii de ştiinţă obţin o imagine mai clară a efectului alcoolului asupra sănătăţii - în special în ceea ce priveşte cancerul.
Relaţia complexă dintre alcool şi cancer a fost subliniată recent într-un nou raport al Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului.
Autorii raportului estimează că 40% din toate cazurile de cancer sunt asociate cu „factori de risc modificabili” - cu alte cuvinte, lucruri pe care noi înşine le putem schimba, consumul de alcool fiind unul dintre acestea.
Şase tipuri de cancer sunt legate de consumul de alcool: cancerele din sfera ORL (de cap şi gât), cancerul esofagian, cancerul de ficat, cancerul de sân, cancerul colorectal şi cancerul de stomac.
Statisticile sunt îngrijorătoare. În 2019, mai mult de unul din 20 de diagnostice de cancer din statele vestice au fost atribuite consumului de alcool, iar această cifră creşte cu timpul.
Această cifră sfidează percepţia larg răspândită că alcoolul este un lubrifiant social inofensiv şi se bazează pe mai multe studii bine conduse care leagă consumul de alcool de riscul de cancer.
Dar nu este vorba doar despre prezent - ci şi despre viitor. Raportul evidenţiază o tendinţă îngrijorătoare: creşterea ratei anumitor tipuri de cancer în rândul adulţilor tineri.
Este o răsturnare de situaţie pe care cercetătorii încă încearcă să o înţeleagă, dar consumul de alcool apare ca un potenţial lider în lista cauzelor, scrie Justin Stebbing, profesor de ştiinţe biomedicale la universitatea Anglia Ruskin (ARU Cambridge), din Marea Britanie, într-un articol publicat marţi.
O preocupare deosebită este incidenţa în creştere a cancerului colorectal cu debut precoce în rândul adulţilor sub 50 de ani.
Raportul notează o creştere anuală de 1,9 % între 2011 şi 2019.
Deşi cauzele exacte ale acestei tendinţe sunt încă în curs de investigare, cercetările arată în mod constant o legătură între consumul frecvent şi regulat de alcool la începutul şi mijlocul maturităţii şi un risc mai mare de cancere de colon şi rect mai târziu în viaţă.
Spre deosebire de mulţi factori de risc pentru cancer, consumul de alcool este unul pe care îl putem controla, spune prof. Stebbing. Reducerea sau eliminarea consumului de alcool poate reduce riscul, oferind o formă de responsabilizare în faţa unei boli adesea imprevizibile, adaugă el.
Relaţia dintre alcool şi riscul de cancer urmează, în general, un model doză-răspuns, ceea ce înseamnă pur şi simplu că nivelurile mai ridicate de consum sunt asociate cu un risc mai mare. Chiar şi consumul uşor sau moderat de alcool a fost asociat cu un risc crescut pentru unele tipuri de cancer, în special cancerul de sân.
Cu toate acestea, este esenţial să ne amintim, spune cercetătorul, că, deşi alcoolul creşte riscul de cancer, aceasta nu înseamnă că toţi cei care beau vor dezvolta cancer. Mulţi factori contribuie la apariţia cancerului.
Deteriorarea ADN-ului
Atunci când o persoană consumă alcool, corpul său descompune băutura în acetaldehidă, o substanţă care poate deteriora ADN-ul. Asta înseamnă că alcoolul poate rescrie ADN-ul şi poate crea modificări numite mutaţii, care la rândul lor pot provoca cancer.
Povestea devine şi mai complexă atunci când luăm în considerare diferitele moduri în care alcoolul interacţionează cu organismul uman.
Acesta poate afecta absorbţia nutrienţilor şi a vitaminelor, poate modifica nivelurile hormonale şi chiar poate facilita pătrunderea substanţelor chimice nocive în celulele din gură şi gât. Acesta poate afecta bacteriile din intestinele , aşa-numitul microbiom, care este important pentru sănătatea şi bunăstarea noastră, notează cercetătorul .
Consumul de alcool este legat şi de alte aspecte ale sănătăţii şi stilului de viaţă şi este important să nu luăm în considerare doar acest aspect.
Consumul de tutun şi fumatul, de exemplu, pot amplifica semnificativ riscurile de cancer asociate cu alcoolul. Factorii genetici joacă şi ei un rol, anumite variaţii afectând modul în care organismul metabolizează (descompune) alcoolul.
Inactivitatea fizică şi obezitatea, adesea asociate cu consumul excesiv de alcool, cresc, de asemenea, în mod separat, riscurile de cancer, dar, pe lângă alcool, agravează mult această situaţie.
În ciuda acestui fapt, concepţiile greşite persistă. Tipul de băutură alcoolică, fie ea bere, vin sau băuturi spirtoase, nu modifică semnificativ riscul de cancer. Etanolul (denumirea chimică a alcoolului) în sine este cancerigen (cauzează cancer), subliniază profesorul.
Şi, deşi unele studii au sugerat că vinul roşu ar putea avea efecte de protecţie împotriva anumitor boli, nu există dovezi clare că acesta ajută la prevenirea cancerului.
Riscurile potenţiale ale consumului de alcool depăşesc probabil orice beneficii potenţiale, spune prof. Stebbing.
Concluzia sa nu este că nu ar trebui să ne bucurăm niciodată de un pahar de vin sau de o bere cu prietenii, ci mai degrabă, ar trebui să fim conştienţi de riscurile potenţiale şi să facem alegeri care să se alinieze cu obiectivele noastre de sănătate. Este vorba despre moderaţie, atenţie şi luarea deciziilor în cunoştinţă de cauză.
Alcoolul are o mulţime de efecte, nu doar în ceea ce priveşte provocarea cancerului. Un studiu recent de amploare, efectuat pe un eşantion de peste 135.000 de bătrâni consumatori de alcool din Regatul Unit, a arătat că, cu cât oamenii beau mai mult, cu atât creşte riscul de deces din orice cauză.
Aceste constatări şi altele similare subliniază importanţa sensibilizării şi educării publicului cu privire la riscurile potenţiale asociate consumului de alcool, mai spune cercetătorul.
Pe măsură ce cunoaştem mai bine legătura dintre alcool şi cancer, devine din ce în ce mai clar că ceea ce mulţi consideră un răsfăţ inofensiv poate avea implicaţii mai semnificative asupra sănătăţii decât se credea anterior.
Din păcate, nu mulţi oameni par să fie conştienţi de aceste riscuri. În Statele Unite, aproximativ jumătate dintre oameni nu ştiu că alcoolul creşte riscul de cancer. În mod clar, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a depăşi această lipsă de conştientizare, concluzionează cercetătorul.
