Deşi reprezintă doar 1% din totalul cazurilor de cancer, mielomul multiplu este al treilea cel mai răspândit tip de cancer de sânge, după limfomul non-Hodgkin şi leucemie. Acum, oamenii de ştiinţă americani au dezvoltat un vaccin experimental cu celule dendritice care a furnizat rezultate favorabile împotriva acestei forme de cancer, în testele clinice.
Mielomul multiplu este un cancer cronic şi incurabil. În literatura medicală mai este cunoscut şi sub numele de boala Kahler, şi este o formă de cancer în sânge. Nu există un tratament care să vindece afecţiunea, dar tratamentele pot încetini răspândirea acesteia şi uneori pot face chiar ca simptomele să dispară, chiar dacă boala revine.
Potrivit specialiştilor, un vaccin cu celule dendritice administrat în combinaţie cu un transplant autolog de celule stem (ASCT) a fost asociat cu controlul pe termen lung al bolii.
Vaccinurile cu celule dendritice au potenţialul de a valorifica propriul sistem imunitar al pacienţilor pentru a-i aduce în remisiune şi, potenţial, pentru a împiedica reapariţia cancerului.
Vaccinul experimental, administrat înainte şi după transplantul autolog de celule stem, s-a dovedit sigur şi imunogen şi a fost asociat cu răspunsuri clinice durabile la pacienţii cu mielom multiplu cu risc ridicat, potrivit rezultatelor publicate în jurnalul Clinical Cancer Research, o revistă a Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR).
ASCT este de obicei precedată de o terapie de inducţie cu chimioterapie pentru a distruge cât mai multe celule canceroase şi a induce remisia.
Pentru acest studiu, cercetătorii au selectat pacienţi cu boală cu risc ridicat, care aveau încă mielom activ după terapia de inducţie şi înainte de a primi ASCT, ceea ce constituie un factor de prognostic negativ.
„Ne-am concentrat pe această populaţie de pacienţi deoarece ei au cea mai mare nevoie de vaccin", a declarat într-un comunicat dr. Frederick L. Locke, preşedinte al departamentului de transplant de sânge şi măduvă şi imunoterapie celulară din cadrul Centrului de cancer Moffitt, din Statele Unite, autorul principal al studiului.
Celulele dendritice sunt o componentă esenţială a sistemului imunitar. Acestea preiau proteine străine, le descompun şi prezintă fragmentele (peptide) altor celule imunitare pentru a stimula un răspuns imunitar, a explicat Locke.
Pentru a produce vaccinul, cercetătorii au modificat propriile celule dendritice ale pacienţilor pentru a exprima survivina şi a induce un răspuns imunitar împotriva proteinei.
„Expresia ridicată a survivinei la diagnosticare este asociată cu rezultate slabe", a spus dr. Locke.
„Prin urmare, am emis ipoteza că, vizând această proteină, am putea induce un răspuns imunitar la pacienţii care au boala cea mai agresivă şi, potenţial, să-i menţinem în remisie pentru o perioadă mai lungă de timp", a explicat medicul.
Astfel, echipa a conceput un vaccin cu celule dendritice care vizează o proteină numită survivin - survivina este un membru al familiei de proteine IAP (inhibitor al apoptozei) care promovează proliferarea celulară şi inhibă apoptoza (moartea celulară) - pe care l-au testat în cadrul unui studiu clinic de fază I la care au participat 13 pacienţi cu mielom multiplu.
Pacienţii au primit o doză de vaccin cu 30 de zile înainte de standardul de îngrijire cu ASCT, şi o altă doză aproximativ 21 de zile după transplant.
Pentru a creşte numărul de peptide de survivin prezentate sistemului imunitar şi, prin urmare, probabilitatea de a declanşa un răspuns specific survivinului, echipa a modificat celulele dendritice pentru a exprima o versiune a întregii proteine, cu o mutaţie pentru a creşte siguranţa fără a compromite imunogenitatea.
Rezultatele studiului clinic de fază I
Vaccinul în combinaţie cu ASCT a fost bine tolerat, fiind observate doar efecte adverse minore.
În plus, vaccinul a indus răspunsuri imune specifice survivinei.
Mai exact, celulele T CD4 şi celulele T CD8 specifice supravieţuirii circulante au crescut semnificativ la aproximativ 35% şi, respectiv, 30% dintre pacienţi.
Anticorpii împotriva peptidelor de survivină au fost detectaţi la 2 din 13 pacienţi la momentul iniţial şi la 9 din 13 pacienţi după vaccinare şi ASCT.
„În general, 85% dintre pacienţi au avut fie un răspuns al celulelor T, fie un răspuns al anticorpilor împotriva survivinei", a comentat rezultatele dr. Locke.
Şapte pacienţi au prezentat un răspuns clinic îmbunătăţit la 90 de zile după transplant, toţi aceştia prezentând răspunsuri imune specifice survivinei.
După o urmărire medie de 4,2 ani, şase dintre aceşti şapte pacienţi erau în viaţă şi au rămas în remisie (liberi de boală) după tratament.
Supravieţuirea estimată fără progresie la patru ani a fost de 71%.
„Rezultatele s-au comparat foarte favorabil cu datele istorice care sugerează că supravieţuirea fără progresie la patru ani a acestei populaţii de pacienţi este de aproximativ 50%", a precizat dr. Locke.
„Studiul nostru a arătat că putem ţinti survivina cu o abordare bazată pe vaccin şi induce răspunsuri imune, ceea ce sugerează că această strategie ar putea contribui în cele din urmă la îmbunătăţirea rezultatelor pacienţilor", a adăugat dr. Locke.
Medicul a precizat că sunt necesare studii mai mari, randomizate, pentru a confirma rezultatele şi pentru a evalua dacă mutarea vaccinării mai devreme în evoluţia bolii ar fi benefică pentru a preveni dezvoltarea unor forme agresive de mielom la pacienţi.
Limitările studiului
Populaţia de pacienţi din acest studiu nu este adesea inclusă prospectiv în studiile clinice. De asemenea, peisajul tratamentului mielomului evoluează rapid, terapiile de nouă generaţie, cum ar fi terapia cu celule CAR T şi anticorpii bispecifici, fiind testate înainte de transplant.
Din cauza acestor factori, au existat limitări în ceea ce priveşte compararea directă a rezultatelor acestui studiu cu datele tradiţionale, a explicat dr. Locke.
În plus, disponibilitatea limitată a eşantioanelor nu le-a permis cercetătorilor să confirme că răspunsurile imune observate, specifice vaccinului, au fost îndreptate împotriva propriilor celule mielomatoase ale pacienţilor.
Studiul a fost finanţat de Institutul Naţional de Cancer din Statele Unite, Societatea de Leucemie şi Limfom şi de donaţii particulare din partea unor familii.
