Endometrioza este o afecţiune ginecologică puţin cunoscută, care afectează la nivel global aproape 10% dintre femei, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În România, aproximativ 500.000 de femei suferă de endometrioză.
Endometrioza este o boală cu un spectru de simptome variat – de la dureri cronice în zona pelvisului şi tulburări gastro-intestinale, la probleme urinare şi neurologice, fapt care face ca, în numeroase cazuri, femeile care suferă de această boală să se adreseze medicilor din alte specialităţi decât ginecologia. Din acest motiv, diagnosticul poate ȋntârzia, ȋn medie, 5-7 ani.
Diagnosticul întârziat, împreună cu utilizarea actuală a procedurilor de diagnostic invazive şi a tratamentelor ineficiente subliniază nevoia de îmbunătăţiri în gestionarea endometriozei.
Recente descoperiri promiţătoare ale cercetătorilor de la Colegiul de medicină Baylor ar putea duce la dezvoltarea unui test neinvaziv de materii fecale şi a unei noi terapii pentru endometrioză, o afecţiune dureroasă care afectează aproape 200 de milioane de femei din întreaga lume.
„Endometrioza se dezvoltă atunci când mucoasa din interiorul uterului creşte în afara locaţiei sale normale, de exemplu ataşată la intestinul din jur sau la membrana care căptuşeşte cavitatea abdominală. Acest lucru cauzează de obicei sângerări, dureri, inflamaţii şi infertilitate”, a declarat într-un comunicat autoarea corespondentă, dr. Rama Kommagani, profesor asociat în cadrul departamentului de patologie şi imunologie de la Baylor.
În general, este nevoie de aproximativ şapte ani pentru a detecta endometrioza şi este adesea diagnosticată incorect ca o afecţiune intestinală, spune cercetătoarea.
Diagnosticul întârziat, împreună cu utilizarea actuală a procedurilor de diagnostic invazive şi a tratamentelor ineficiente subliniază nevoia de îmbunătăţiri în gestionarea endometriozei.
Studii anterioare pe şoareci au arătat că microbiomul, comunităţile de bacterii care trăiesc în organism, sau metaboliţii acestora - produsele pe care le produc - pot contribui la progresia endometriozei”, a precizat dr. Kommagani.
În studiul actual, cercetătorii au analizat mai atent rolul microbiomului în endometrioză prin compararea bacteriilor şi a metaboliţilor prezenţi în scaunele femeilor cu această afecţiune cu cele ale femeilor sănătoase.
Cercetătorii au descoperit diferenţe semnificative între acestea. Constatările au sugerat că metaboliţii din scaun găsiţi la femeile cu endometrioză ar putea sta la baza unui test de diagnostic neinvaziv, precum şi a unei potenţiale strategii de reducere a progresiei bolii.
Echipa Baylor a descoperit o combinaţie de metaboliţi bacterieni care este unică pentru endometrioză. Printre acestea se numără metabolitul numit 4-hidroxindol.
„Acest compus este produs de 'bacteriile bune', dar există mai puţin la femeile cu endometrioză decât la femeile fără această afecţiune”, a precizat primul autor dr. Chandni Talwar, asociat postdoctoral în laboratorul Baylor.
Aceste constatări sunt foarte importante, spun cercetătorii.
Există studii pe modele animale ale bolii care au arătat semnături metabolite bacteriene specifice asociate cu endometrioza.
Acest studiu este primul care descoperă un profil unic de metaboliţi legat de endometrioza umană, ceea ce poate la o mai bună înţelegere a afecţiunii umane şi, potenţial, la identificarea unor modalităţi mai bune de gestionare a acesteia, potrivit autorilor.
Şi alte studii de amploare au arătat că administrarea de 4-hidroxindol la modelele animale ale bolii a împiedicat iniţierea şi progresia inflamaţiei şi durerii asociate endometriozei.
„Constatările noastre pot avea implicaţii şi pentru o altă afecţiune. Profilul metabolitului pe care l-am identificat în endometrioză este similar cu cel observat în boala inflamatorie intestinală (BII), dezvăluind conexiuni despre care nu ştiam între aceste două condiţii”, a mai spus dr. Kommagani.
Aceste descoperiri susţin un rol al microbiomului în endometrioză şi BII, a specificat cercetătoarea.
Echipa Baylor îşi continuă activitatea în vederea dezvoltării unui test de scaun neinvaziv pentru endometrioză. Ei efectuează, de asemenea, studiile necesare pentru a evalua siguranţa şi eficacitatea 4-hidroxindol ca un potenţial tratament pentru această afecţiune.
Studiul a apărut în jurnalul Med.
Aproximativ 500.000 de femei suferă de endometrioză ȋn România.
Endometrioza a devenit o problemă critică de sănătate publică, ȋn contexul scăderii natalităţii şi ȋmbătrânirii populaţiei.
De la 1 iunie 2023, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat implementarea Programului Naţional de Endometrioză, care asigură accesul pacientelor cu endometrioză profundă intestinală la intervenţii chirurgicale minim invazive, abordate multidisciplinar.
Prin intermediul programului, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024, pacientele cu forme complexe de endometrioză intestinală beneficiază de procedura de decont parţial al costului intervenţiei.
În această vară, pentru prima dată, România a găzduit al VII-lea Congres European de Endometrioză (EEC 2024), desfăşurat în perioada 6-8 iunie, ȋn Bucureşti, la iniţiativa prof. dr. Elvira Brătilă, fondator şi coordonator al ENDOMEDICARE Academy, Preşedinte al Societăţii Est-Europene de Endometrioză şi Infertilitate.
