Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă vor identifica genele de risc cauzale pentru Parkinson, afecţiunea neurologică cu cea mai rapidă creştere din lume, care afectează aproximativ 153.000 de persoane numai în Marea Britanie.
O cercetare de pionierat va studia boala Parkinson în detalii fără precedent, cu scopul de a descoperi un tratament care să vindece această afecţiune.
Programul Landmark care a luat startul luni, va analiza cauzele bolii Parkinson şi ce declanşează răspândirea prin creier şi apoi provoacă seria de simptome.
Oamenii de ştiinţă de la Imperial College din Londra vor secvenţia sute de eşantioane de ţesut de la Parkinson's UK Brain Bank, cu sediul la universitate, pentru a construi o hartă a expresiei genelor cauzate de Parkinson în diferite tipuri de celule.
Resursele globale de date rezultate vor identifica biomarkeri predictivi pentru boala Parkinson şi vor contribui, în cele din urmă, la descoperirea de noi ţinte de medicamente, speră oamenii de ştiinţă.
Profesorul Johnson şi echipa sa vor aplica o tehnică numită snARNseq (secvenţierea acidului ribonucleic cu un singur nucleu) pentru a scana şi cuantifica sutele de mostre de ţesut donate Băncii de creiere de către pacienţii cu Parkinson şi familiile acestora.
Acest lucru le va permite să înţeleagă modul biologic în care boala Parkinson se instalează şi progresează în creier la nivel celular şi genetic. Munca lor va produce un set important de date care poate fi utilizat de oamenii de ştiinţă din întreaga lume care cercetează această afecţiune.
De asemenea, noile informaţii obţinute vor intra direct în Parkinson's Virtual Biotech - ramura de dezvoltare a medicamentelor a Parkinson's UK, în parteneriat cu Parkinson's Foundation - pentru a alimenta crearea de noi tratamente pentru comunitate.
În cele din urmă, seturile de date unice vor fi puse gratuit şi deschis la dispoziţia comunităţii globale de cercetare.
Parkinson este afecţiunea neurologică cu cea mai rapidă creştere din lume şi afectează aproximativ 153.000 de persoane în Regatul Unit.
Afecţiunea este cauzată de o lipsă de dopamină în creier şi există mai mult de 40 de simptome, de la tremor şi durere la anxietate.
Tratamentele care pot opri, inversa sau preveni Parkinson nu au fost încă dezvoltate, iar experţii nu ştiu cum şi de ce se dezvoltă această afecţiune.
Proiectul Landmark va analiza sute de eşantioane de ţesut de la Banca de date de Parkinson din Marea Britanie, pentru a crea o hartă a modului în care genele sunt activate în această afecţiune în diferite tipuri de celule. Proiectul se bazează pe munca originală desfăşurată de profesorul Michael Johnson din cadrul Departamentului de ştiinţe ale creierului de la Imperial, care va fi cercetătorul principal.
Cercetătorii speră că rezultatele vor dezvălui cauzele bolii Parkinson şi ale demenţei cauzate de această afecţiune, de ce unele celule ale creierului sunt mai vulnerabile la această boală decât altele, precum şi potenţialele ţinte pentru dezvoltarea de noi tratamente.
Ei speră, de asemenea, să descopere noi modalităţi de a măsura evoluţia bolii şi care sunt genele sau mutaţiile din organism care cresc riscul de apariţie a bolii Parkinson.
„Acest studiu ne va oferi informaţii de o profunzime fără precedent despre cauzele bolii Parkinson şi despre ceea ce declanşează răspândirea patologiei prin creier şi apoi provoacă seria de simptome, culminând cu demenţa la un procent destul de ridicat de persoane cu această boală", spune profesorul David Dexter, director de cercetare la Parkinson's UK, într-un comunicat.
Cercetătorii speră că studiul va oferi o perspectivă unică asupra motivului pentru care unii oameni dezvoltă demenţă şi alţii nu.
Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă vor identifica genele de risc cauzale pentru Parkinson, a precizat prof. Dexter.
Se speră că, prin identificarea biomarkerilor predictivi implicaţi în maladia Parkinson, se vor accelera noi tratamente pentru aceşti pacienţi.
„Dacă ştim o genă care este implicată în risc, este mult mai uşor să dezvoltăm terapii pentru a opri afecţiunea", a explicat prof. Dexter .
„În cele din urmă, vom identifica noi ţinte de medicamente, şi vom consolida, totodată, validarea ţintelor pentru medicamentele existente care sunt în prezent în curs de elaborare”.
El a mai adăugat că, proiectul Landmark „va consolida în mod semnificativ capacitatea de dezvoltare de noi potenţiale tratamente şi un remediu pentru afecţiunea neurologică cu cea mai rapidă creştere din lume”.
De asemenea, proiectul va produce seturi de date de ultimă generaţie care vor permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă pe deplin modalităţile biologice prin care Parkinson se instalează şi progresează în creier.
„Obiectivul nostru general este de a găsi noi medicamente potenţiale care ne pot ajuta să combatem boala", a precizat cercetătorul principal, Michael Johnson, profesor de neurologie şi medicină genomică la Imperial College London.
„Prin identificarea biomarkerilor predictivi implicaţi în Parkinson, sperăm să accelerăm eventualul drum al acestor medicamente către pacienţi”, a menţionat cercetătorul.
Programul de cercetare de trei ani reuneşte pentru prima dată Parkinson's UK, Imperial College London, GSK, Novartis, Roche şi UCB şi este posibil datorită unei finanţări de peste 4 milioane de euro din partea organizaţiei caritabile Gatsby.
Foto credit: Banca de ţesuturi pentru scleroza multiplă şi Parkinson - Laboratorul de Neuroştiinţe Wolfson, 23 septembrie 2024
