Modificările din placentă ar putea creşte riscul apariţiei astmului şi alergiilor la copii, după cum arată o nouă cercetare a Universităţii Örebro, din Suedia.
Cercetătoarea Maria Lodefalk, doctor în ştiinţe medicale la Universitatea Örebro şi medic-pediatru şef la Spitalul Universitar Örebro a publicat un studiu bazat pe o analiză a 19 studii anterioare care au implicat aproximativ 13.000 de copii.
Studiul arată că, în cazul copiilor născuţi prematur aceştia au un risc de trei ori mai mare de a suferi de probleme legate de astm dacă există inflamaţie la nivelul membranelor fetale şi al placentei. Acest risc se adaugă la riscul crescut de boli pulmonare legate de naşterea prematură.
Cercetătorii au observat, de asemenea, o legătură între placenta neobişnuit de grea şi creşterea numărului de prescripţii de medicamente pentru astm la copiii născuţi la termen în primul lor an de viaţă.
Deşi aceste legături sunt semnificative din punct de vedere statistic, dr. Lodefalk subliniază că cercetătorii nu ştiu încă sigur dacă modificările din placentă cauzează direct sau indirect astmul sau alergiile la copii.
„Este aproape imposibil să se efectueze tipul de studii necesare pentru a dovedi o relaţie de cauzalitate la femeile însărcinate, dar având în vedere aceste rezultate, cred că noi, pediatrii, ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra semnificaţiei potenţiale a placentei pentru copil după naştere”, a declarat medicul marţi, într-un comunicat al universităţii.
Se ştie de ceva timp că bolile atopice precum astmul şi alergiile pot începe să se dezvolte în timpul stadiului fetal.
„O explicaţie plauzibilă pentru noile descoperiri ar putea fi aceea că inflamaţia din placentă şi membranele fetale declanşează o inflamaţie la nivelul fătului care persistă şi riscă să afecteze plămânii copilului sau să afecteze sistemul imunitar chiar şi după naştere”, explică dr. Lodefalk.
Aceste noi cunoştinţe sunt ceva de care asistenţa medicală poate beneficia deja.
„Dacă ştim că modificările din placentă pot însemna un risc mai mare de a dezvolta astm, putem monitoriza mai îndeaproape copiii născuţi prematur, după descoperirea unei inflamaţii a membranelor fetale şi a placentei. Cântărirea şi trimiterea tuturor placentelor pentru analiză în caz de incertitudini ar putea fi, de asemenea, o măsură simplă şi eficientă”, continuă dr. Lodefalk.
Ea subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a înţelege modul în care modificările din placentă pot afecta sănătatea copilului. „Ar fi, de asemenea, interesant să se investigheze dacă tratamentele specifice după naştere reduc riscul copiilor născuţi cu inflamaţie de a dezvolta ulterior astm”, afirmă ea.
Placenta este un organ temporar care se dezvoltă în uter în timpul sarcinii. Aceasta furnizează fetusului oxigen şi substanţe nutritive, elimină deşeurile şi acţionează ca o barieră împotriva anumitor infecţii. De asemenea, placenta produce hormoni vitali pentru sarcină, mamă şi făt.
Aproape 40% dintre suedezi suferă de astm sau de o formă de alergie. Astmul şi alergiile sunt cauzate de factori genetici şi de mediu sau de o combinaţie a acestora. Evitarea fumatului şi a poluării aerului reprezintă o modalitate de a reduce riscul de astm şi alergii.
Studiul a fost publicat în jurnalul Pediatric Allergy and Immunology.
