Milioane de europeni se lipsesc de bunuri esenţiale, cum ar fi asistenţa medicală şi alimentele, din cauza lipsei banilor, relevă un nou sondaj publicat joi de Ipsos şi organizaţia caritabilă franceză Secours Populaire.
Sondajul Secours populaire analizează date privind sărăcia în nouă ţări europene: Franţa, Germania, Polonia, Italia, Serbia, Portugalia, România, Moldova şi Marea Britanie.
„Criza Covid şi războiul din Ucraina au declanşat o inflaţie a preţurilor fără precedent, ducând la o criză economică care afectează toate ţările europene”, a declarat Sébastien Thollot, secretar general al Secours populaire, pentru Euractiv.
Aproape trei din zece europeni (29%) spun că se află în prezent într-o situaţie precară în ceea ce priveşte capacitatea lor de plată. „Cu cât ţara este mai săracă, cu atât impactul este mai mare”, a declarat Thollot.
De exemplu, 20 % dintre greci şi 14 % dintre moldoveni spun că se confruntă cu dificultăţi în a face faţă cheltuielilor. Această cifră este mai mică pentru ţările mai bogate: 5% pentru francezi şi italieni, 6% pentru polonezi, britanici şi portughezi şi 8% pentru germani.
„În Grecia, criza economică din 2008 nu s-a încheiat şi a creat o situaţie de precaritate din care ţara nu îşi poate reveni”, a declarat Thollot.
Între timp, Moldova, care are deja unul dintre cele mai scăzute produse interne brute (PIB) din Europa, a fost şi mai slăbită de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de afluxul de refugiaţi ucraineni.
În schimb, „problemele legate de precaritate sunt adesea mai bine amortizate atunci când există sisteme de protecţie socială”, a comentat Thollot, făcând referire la Germania, Franţa şi Regatul Unit.
Cu toate acestea, chiar şi în ţările cu un PIB mai ridicat, oamenii au fost forţaţi să reducă din necesităţi precum mesele, încălzirea sau asistenţa medicală.
Impas în domeniul sănătăţii
Mai mult de unul din trei europeni (34%) a renunţat deja la asistenţă medicală din cauza situaţiei lor financiare, potrivit sondajului.
În faţa acestei cifre „extrem de îngrijorătoare”, specialiştii trag un semnal de alarmă: „În spatele refuzului de a beneficia de asistenţă medicală, există şi consecinţe bugetare pentru statele membre, care sunt afectate indirect”, a indicat Sébastien Thollot.
Lipsa accesului la asistenţă medicală poate duce la o agravare a bolilor celor mai afectaţi. „Persoanele care nu pot primi tratament costă întreaga comunitate”, a explicat Thollot.
Accesul la asistenţă medicală variază, de asemenea, de la o ţară la alta, deoarece „cu cât o ţară este mai bogată, cum ar fi Franţa şi Germania, cu atât accesul la tehnologii medicale şi medicamente este mai mare”, precizat el.
Un semnal de alarmă
Studiul avertizează, de asemenea, că a avea un loc de muncă nu mai reprezintă o garanţie a securităţii financiare, 35% dintre europeni afirmând că veniturile lor sunt insuficiente pentru a acoperi toate cheltuielile.
În faţa precarităţii crescânde care afectează Europa, Secours Populaire face apel la liderii politici să facă mai mult.
„Fondurile europene de redresare post-Covid au fost plase de siguranţă, dar aceste planuri se apropie de sfârşit, iar cei mai săraci oameni vor fi primele victime”, a avertizat Thollot.
În timp ce preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să numească noul colegiu de comisari săptămâna viitoare, Secours Populaire şi partenerii săi europeni fac apel la un semnal de alarmă colectiv.
„Sănătatea şi problemele sociale au fost rudele sărace în timpul acestui mandat, la fel ca în timpul celui precedent. Răspunsul european trebuie să fie mai puternic”.
