După zeci de ani de succese limitate, oamenii de ştiinţă spun că cercetarea medicală a ajuns la un punct important, mulţi dintre ei estimând că în cinci ani vor fi puse pe piaţă mai multe vaccinuri împotriva cancerului. Acestea nu vor fi ca vaccinurile tradiţionale care previn boala, ci vor fi administrate pentru a micşora tumorile şi a împiedica revenirea cancerului.
Printre ţintele acestor tratamente experimentale se numără cancerul de sân şi de plămâni, iar anul acesta s-au înregistrat progrese în cazul cancerului pancreatic şi al melanomului, un cancer de piele mortal.
„Facem ceva care să funcţioneze. Acum trebuie să facem să funcţioneze mai bine", a declarat dr. James Gulley, aflat la conducerea centrului de la Institutul Naţional de Cancer din Statele Unite, care dezvoltă terapii imunitare, inclusiv vaccinuri pentru tratarea cancerului.
Mai mult ca oricând, oamenii de ştiinţă înţeleg cum se ascunde cancerul de sistemul imunitar al organismului.
Vaccinurile împotriva cancerului, ca şi alte imunoterapii, stimulează sistemul imunitar pentru a găsi şi distruge celulele canceroase.
Iar unele dintre cele noi folosesc ARN mesager (ARNm), care a fost dezvoltat pentru cancer, dar care a fost folosit pentru prima dată pentru vaccinurile împotriva Covid-19.
Pentru ca un vaccin să funcţioneze, acesta trebuie să înveţe celulele T ale sistemului imunitar să recunoască cancerul ca fiind periculos, explică dr. Nora Disis de la Institutul de vaccinare împotriva cancerului din cadrul UW Medicine din Seattle, Statele Unite.
Odată antrenate, celulele T se pot deplasa oriunde în organism pentru a vâna pericolul.
Centrul medical al universităţii Washington, din Seattle, testează un vaccin experimental împotriva cancerului de sân. Medicamentul este testat pentru a micşora tumorile şi pentru a împiedica reapariţia cancerului.
„Dacă aţi văzut o celulă T activată, aceasta aproape că are picioare", a spus ea. „O putem vedea cum se târăşte prin vasul de sânge pentru a ieşi în ţesuturi".
Pacienţii voluntari sunt cruciali pentru cercetare şi pentru testele experimentale.
Progresul privind vaccinurile de tratament a fost o provocare. Primul, Provenge (sipuleucel-T), o imunoterapie care prepară în mod specific pentru fiecare pacient utilizând propriile celule imunitare ale acestuia, a fost autorizat în Statele Unite în 2010 pentru a trata cancerul de prostată care s-a răspândit.
Acesta necesită procesarea propriilor celule imune ale pacientului într-un laborator şi administrarea lor prin perfuzie.
Există, de asemenea, vaccinuri terapeutice pentru cancerul de vezică urinară în fază incipientă şi pentru melanomul avansat.
Primele cercetări privind vaccinurile împotriva cancerului au eşuat deoarece cancerul s-a dovedit mai isteţ şi a depăşit sistemul imunitar slab al pacienţilor, spune Olja Finn, cercetătoare în domeniul vaccinurilor la facultatea de medicină a universităţii din Pittsburgh.
„Toate aceste teste care au eşuat ne-au permis să învăţăm atât de multe", a spus ea.
Laboratorul pe care-l conduce se concentrează acum pe pacienţii cu o boală mai precoce, deoarece vaccinurile experimentale nu au ajutat în cazul pacienţilor mai avansaţi.
Echipa sa plănuieşte un studiu pentru testarea vaccinului la femeile cu un cancer de sân neinvaziv, cu risc scăzut, numit carcinom ductal in situ.
S-ar putea să apară şi alte vaccinuri care să prevină cancerul.
Vaccinurile împotriva hepatitei B, vechi de zeci de ani, previn cancerul de ficat, iar vaccinurile împotriva HPV, introduse în 2006, previn cancerul de col uterin.
În Philadelphia, o echipă de medici conduşi de dr. Susan Domchek, director al Centrului Basser de la Penn Medicine, recrutează 28 de persoane sănătoase cu mutaţii BRCA pentru un test de vaccinare.
Mutaţiile BRCA cresc riscul de cancer mamar şi ovarian.
Ideea este de a ucide foarte devreme celulele anormale, înainte ca acestea să cauzeze probleme, spune cercetătoarea, care a comparat acest lucru cu plivirea periodică a unei grădini sau cu ştergerea unei table.
Alţi cercetători dezvoltă vaccinuri pentru a preveni cancerul la persoanele cu noduli pulmonari precanceroşi şi alte afecţiuni moştenite care cresc riscul de cancer.
„Vaccinurile sunt probabil următoarea mare chestie" în încercarea de a reduce numărul deceselor cauzate de cancer, a declarat dr. Steve Lipkin, genetician la Weill Cornell Medicine din New York, care conduce un program finanţat de Institutul Naţional de Cancer.
„Ne dedicăm viaţa pentru asta", spune el.
Persoanele cu o afecţiune ereditară numită sindromul Lynch au un risc de 60% până la 80% pe parcursul vieţii de a dezvolta cancer.
Recrutarea acestora pentru testele de vaccinare împotriva cancerului a fost remarcabilă, a declarat dr. Eduardo Vilar-Sanchez de la Centrul de cancer MD Anderson din Houston, care conduce două studii finanţate de guvern privind vaccinurile pentru cancerele legate de Lynch.
„Pacienţii sunt foarte receptiv la acest subiect într-un mod surprinzător şi pozitiv", a spus el.
Producătorii de medicamente Moderna şi Merck dezvoltă împreună un vaccin personalizat cu ARNm pentru pacienţii cu melanom, un studiu de amploare urmând să înceapă în acest an.
Vaccinurile sunt personalizate pentru fiecare pacient, pe baza numeroaselor mutaţii din ţesutul canceros al acestuia.
Un vaccin personalizat în acest fel poate antrena sistemul imunitar să vâneze amprenta mutaţiilor cancerului şi să ucidă acele celule.
Dar astfel de vaccinuri vor fi costisitoare.
„Practic, trebuie să faci fiecare vaccin de la zero. Dacă acesta nu ar fi fost personalizat, vaccinul ar putea fi probabil făcut pentru câţiva bănuţi, la fel ca şi vaccinul împotriva Covid", a declarat dr. Patrick Ott de la Institutul de cancer Dana-Farber din Boston.
Vaccinurile aflate în curs de dezvoltare la UW Medicine sunt concepute pentru a funcţiona pentru mai mulţi pacienţi, nu doar pentru un singur pacient.
Testele sunt în curs de desfăşurare în cazul cancerului de sân în stadiu incipient şi avansat, al cancerului pulmonar şi al cancerului ovarian.
Unele rezultate ar putea veni încă de anul viitor.
