Aproximativ unul din cinci studenţi la medicină din Marea Britanie se gândeşte să renunţe la facultate, problemele de sănătate mintală fiind un factor-cheie care contribuie la intenţia lor de a abandona medicina, sugerează rezultatele unui studiu observaţional publicat pe 5 februarie în revista cu acces liber BMJ Open.
Deficitul de medici la nivel mondial este un motiv major de îngrijorare, spun cercetătorii, deficitul actual fiind estimat la aproximativ 6,5 milioane.
Aceste deficite de personal medical afectează nu numai calitatea îngrijirii pacienţilor, ci şi bunăstarea medicilor, ca urmare a creşterii volumului de muncă şi a stresului cronic, care subminează şi mai mult recrutarea şi retenţia, creând un cerc vicios, adaugă ei.
Având în vedere că abandonul studenţilor la medicină ar putea avea un impact semnificativ asupra unei forţe de muncă din domeniul sănătăţii deja suprasolicitate, cercetătorii au dorit să exploreze relaţia dintre diferitele aspecte ale sănătăţii mintale şi rezultatele academice în educaţia şi formarea medicală, în vederea informării strategiilor preventive.
Prin urmare, cercetătorii au selectat nouă facultăţi de medicină răspândite geografic din Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, care variau în ceea ce priveşte dimensiunea şi tipul de curriculă oferit.
Studenţii din toţi anii de studiu au fost invitaţi să completeze un sondaj online între noiembrie 2020 şi februarie 2021, iar cei care au răspuns au fost invitaţi (februarie-mai 2021) să completeze din nou chestionarul trei luni mai târziu.
Din cei 1.113 studenţi la medicină care au fost de acord să ia parte la studiu, 792 (71%) au completat chestionarul iniţial şi 407 (aproape 51,5%) au completat sondajul de urmărire.
Printre altele, sondajul a inclus întrebări privind intenţia studenţilor la medicină de a abandona studiile în trecutul recent şi amploarea şi frecvenţa diferitelor aspecte ale sănătăţii lor mintale.
Acestea au inclus: epuizare emoţională; insomnie; simptome somatice (stomac sau intestin); consum periculos de alcool; anxietate/depresie; tendinţe anorexice; tulburare obsesiv-compulsivă; paranoia; şi tulburare bipolară.
Prevalenţa problemelor de sănătate mintală în rândul tuturor respondenţilor a fost ridicată: un număr substanţial de studenţi la medicină au îndeplinit criteriile de screening pentru probleme de sănătate mintală.
Şase din zece consumau alcool în mod periculos şi peste jumătate au raportat simptome de insomnie (54%). Mai mult de jumătate (52%) au raportat un număr mediu până la foarte mare de simptome somatice, în timp ce 52% aveau simptome de tulburare obsesiv-compulsivă. Aproape jumătate aveau tendinţe anorexice (45%).
Aproximativ unul din trei era epuizat emoţional (36%) şi aproape patru din 10 (38%) aveau simptome de anxietate/depresie. Aproape unul din cinci (19,5%) avea simptome de paranoia, iar 3% avea simptome bipolare.
Aproximativ unul din cinci studenţi la medicină (19,5%; 79) a declarat că s-a gândit să renunţe la facultatea de medicină în trecutul recent (ultimele patru săptămâni).
Cu excepţia consumului periculos de alcool şi a tulburării bipolare, toate celelalte aspecte ale sănătăţii mintale au fost asociate cu intenţia de a abandona studiile.
Studenţii care au fost mai epuizaţi emoţional şi au avut simptome mai crescute de anxietate/depresie, insomnie, somatizare, paranoia sau tendinţe anorexice au exprimat intenţii semnificativ mai puternice de a abandona facultatea de medicină decât cei aflaţi la capătul inferior al scalei.
Studiul a fost unul observaţional şi, ca atare, nu poate stabili cauza şi efectul în ceea ce priveşte rezultatele. Cercetătorii recunosc, de asemenea, că intenţia nu se traduce întotdeauna în acţiune, dar procentul celor care au spus că se gândesc să abandoneze este mai mare decât procentul real estimat de 5%, spun cercetătorii.
„Studenţii care termină facultatea de medicină în timp ce se îndoiesc de traiectoria carierei lor pot fi mai înclinaţi să renunţe la formarea postuniversitară”, sugerează ei, adăugând că „numărul medicilor care îşi întrerup formarea după finalizarea formării de bază s-a dublat de la 34% în 2011/2012 la 70% în 2020/2021".
„Renunţarea la facultatea de medicină poate avea consecinţe personale, financiare şi psihologice semnificative pentru individ. Există, de asemenea, costul financiar pentru contribuabil, precum şi timpul şi efortul irosit de educatori”, adaugă autorii.
Planurile de scurtare a programului de studii la patru ani ar putea doar să înrăutăţească lucrurile, sugerează ei.
„Rezultatele acestui studiu sugerează că sănătatea mintală a studenţilor la medicină este un factor important care contribuie la abandonul studenţilor şi consolidează importanţa sprijinirii studenţilor în timpul faculăţii”, scriu ei.
„Diferitele simptome de sănătate mintală care au fost identificate pentru a estima abandonul sunt deosebit de dificil de recunoscut la studenţii la medicină, datorită culturii de lucru „toxice” şi competitive a şcolii medicale care normalizează ideea persoanelor care le experimentează”, adaugă ei.
Şcolile de medicină trebuie să facă mai mult pentru a îmbunătăţi mediul de studiu/învăţare pentru studenţi şi să-i încurajeze să caute ajutor pentru a reduce stigmatul simptomelor de sănătate mintală, spun ei.
„Acest lucru poate fi realizat prin educarea studenţilor cu privire la semnele de avertizare ale declinului mintal prin ateliere sau cursuri şi prin indicarea clară a locului unde pot merge pentru ajutor. De asemenea, şcolile medicale ar trebui să clarifice în mod activ faptul că solicitarea de ajutor nu le va pune în pericol cariera, ci le va îmbunătăţi şansele de a-şi finaliza studiile.
„Nu ar trebui să existe nicio discriminare împotriva persoanelor cu aceste diagnostice, deoarece cu intervenţii adecvate şi medii de învăţare mai favorabile mulţi studenţi pot prospera”, subliniază aceştia.
Autorii subliniază, de asemenea, că facultăţile de medicină şi şcolile medicale ar trebui să ajute potenţialii candidaţi să înţeleagă mai bine cerinţele carierei alese.
„În timp ce şcolile medicale pot lua măsuri pentru a-şi îmbunătăţi mediul, este important să recunoaştem că facultatea de medicină nu este pentru toată lumea şi să oferim resurse pentru acei studenţi la medicină care decid dacă să continue şi pentru cei care aleg să plece. Ar putea fi util ca facultăţile de medicină să dispună de sisteme care pot ajuta noii candidaţi (şi studenţii la medicină existenţi) să se gândească dacă formarea medicală este pentru ei, stabilind aşteptări realiste cu privire la cerinţele formării medicale”, sugerează aceştia.
