O lege intrată în vigoare în 2018 prevede înfiinţarea unui comitet naţional intersectorial pentru controlul tuberculozei şi infecţiei HIV/SIDA, organism menit să coordoneze toate activităţile desfăşurate în ţară pentru controlul celor două afecţiuni. Ministerul Sănătăţii a pregătit în octombrie un proiect de act normativ pentru înfiinţarea noului comitet, după aproape cinci ani de la intrarea în vigoare a legii. Faţă de proiectul iniţial, forma aprobată de Guvern a introdus noi instituţii sau organisme de stat, care au cea mai importantă pondere.
Hotărârea aprobată de guvern (nr. 1.273/2023) şi publicată miercuri în Monitorul Oficial implementează prevederi ale Legii nr. 302/2018 (privind măsurile de control al tuberculozei).
Actul normativ stabileşte componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului naţional intersectorial pentru controlul tuberculozei şi infecţiei HIV/SIDA.
În forma elaborată de Ministerul Sănătăţii, comitetul trebuia să aibă în componenţă cel mult 34 de membri permanenţi, dintre care 15 reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, 12 ai asociaţilor de pacienţi şi organizaţiilor neguvernamentale şi 7 reprezentanţi ai asociaţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale, care au calitatea de invitaţi permanenţi, cu rol de observator.
În forma aprobată de Guvern, comitetul va avea în componenţă 36 de membri permanenţi, dintre care 18 reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, 14 ai asociaţilor de pacienţi şi organizaţiilor neguvernamentale şi 4 reprezentanţi ai unor instituţii, asociaţii şi organizaţii neguvernamentale (din care o instituţie de stat), care au calitatea de invitaţi permanenţi, cu rol de observator. Astfel, instituţiile de stat au cea mai importantă pondere în noul comitet.
Noul organism va avea ca atribuţii principale monitorizarea, evaluarea şi coordonarea integrată, strategică, multisectorială pentru controlul tuberculozei, infecţiei HIV/SIDA şi altor afecţiuni asociate, la nivel naţional.
De asemenea, comitetul se va ocupa cu facilitarea colaborării autorităţilor din administraţia publică centrală şi locală cu asociaţiile de pacienţi şi organizaţiile neguvernamentale şi va elabora propuneri de modificare a actelor normative în vigoare pentru controlul tuberculozei şi infecţiei HIV/SIDA.
Printre atribuţiile organismului se mai numără facilitarea implicării societăţii civile în dezvoltarea şi monitorizarea programelor locale şi naţionale care privesc accesul la servicii de prevenire, tratament şi îngrijire pentru tuberculoză şi HIV/SIDA.
Înfiinţarea comitetului vine în contextul în care, din noiembrie 2022, România are o nouă strategie naţională pentru controlul HIV/SIDA în România, pentru perioada 2022-2030, care propune realizarea şi finanţarea unor intervenţii pentru prevenirea transmiterii infecţiei la nivelul grupurilor prioritare.
Pentru aplicarea strategiei, bugetul necesar estimat este de 1,2 miliarde lei în următorii trei ani.
În cazul tuberculozei, Ministerul Sănătăţii a lansat în 2022 un program pentru depistarea activă a afecţiunii, derulat în spitale din 12 judeţe şi din Bucureşti.
România continuă să înregistreze cele mai multe cazuri de tuberculoză dintre toate statele din Uniunea Europeană. Potrivit estimărilor, circa 30.000 de români suferă de tuberculoză.
