Forumul specialiştilor europeni în domeniul diabetului - European Diabetes Policy Summit - a lansat Declaraţia de la Haga, pentru a stimula adaptarea practicii medicale şi a politicilor publice referitoare la managementul diabetului de tip 2 în conformitate cu actualizările aduse de ghidurile internaţionale, arată un comunicat transmis 360medical.ro.
Declaraţia de la Haga se adresează reprezentaţilor sistemelor de sănătate din întreaga Europă, cu scopul de facilita dezbaterile pe tema adaptării practicii medicale şi a politicilor publice referitoare la managementul diabetului de tip 2, în conformitate cu actualizările aduse de ghidurile internaţionale.
„Misiunea asumată de semnatarii declaraţiei este de a se asigura că persoanele cu diabet sunt puse în prim plan atunci când sunt formulate planuri de acţiune la nivelul fiecărei ţări”, se arată în comunicat.
Din partea României, la redactarea Declaraţiei au participat conf. dr. Cornelia Bala şi conf. dr. Anca Mihaela Pantea Stoian, reprezentând Comisia de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a Ministerului Sănătăţii.
De asemenea, la evenimentul de lansare a fost prezent şi Radu Gănescu, preşedinte al asociaţiei COPAC şi vice-preşedinte al European Patient Forum.
Cei 11 specialişti europeni semnatari ai declaraţiei au elaborat o analiză a obstacolelor care împiedică, la nivel european, aplicarea noilor ghiduri clinice pentru managementul diabetului de tip 2 şi au propus cinci direcţii principale de acţiune pentru eliminarea acestora:
- Implicarea tuturor factorilor de decizie în elaborarea unor recomandări practice, uşor de implementat, la nivelul fiecărei ţări.
- Creşterea investiţiilor în platformele tehnologice.
- Sprijinirea comunităţii medicale în a acorda îngrijirile optime necesare pacienţilor cu diabet de tip 2.
- Dezvoltarea unor instrumente de monitorizare eficientă a rezultatelor implementării ghidurilor.
- Promovarea abordării multidisciplinare în managementul diabetului.
Teme şi temeri comune
“A fost interesant şi încurajator să vezi că 16 ţări europene discută la unison, au teme şi temeri comune in ceea ce priveşte diabetul şi că, în final, nevoile sunt aceleaşi. Prima şi cea mai importantă temă a fost cea a existenţei unui Registru Naţional. Nu poţi face politici coerente în diabet dacă nu ştii totul despre pacienţi! a declarat conf. dr. Anca Mihaela Pantea Stoian.
“Apoi, degeaba ştim câţi pacienţi sunt, daca nu există educaţie continuă. Un pacient needucat este necompliant. Un medic neinformat va avea inerţie clinică mare. Toate astea se reflectă in viaţa pacientului, care va avea complicaţii multiple. Priorităţile în diabet nu au culoare politică!”, a mai spus specialistul.
Toate ţările au nevoie de o redefinire a politicilor publice în funcţie de avansul înregistrat de cercetarea medical, dar şi dificultăţile pacienţilor de a găsi informaţii de calitate şi de a găsi soluţii pentru adaptarea la problemele curente legate de condiţia bolii, consideră reprezentanţii pacienţilor.
“Concluzia mea personală a fost că nimeni nu e perfect la nivel european. Dar există posibilitatea de îmbunătăţire prin educaţie, informare şi voinţă politică”, a declarat Radu Gănescu, citat în comunicat.
Alături de susţinerea urgenţei investiţiilor în platforme tehnologice care să faciliteze integrarea tuturor celorlalte direcţii de informare şi acţiune în diabetul de tip 2, conferenţiar dr. Cornelia Bala a subliniat rolul decisiv al Declaraţiei de a fi “un instrument de lucru pe baza căruia să înceapă acţiuni concrete, adaptate realităţilor din fiecare ţară”.
Conform estimărilor specialiştilor, numărul persoanelor care suferă de diabet de tip 2 va creşte în principal din cauza dietei nesănătoase, a lipsei de activitate fizică şi a obezităţii.
Persoanele care suferă de diabet prezintă un risc crescut de dezvoltare a unei serii de complicaţii - afecţiuni cardiace, cerebrale, arteriale, renale, oftalmologice şi neurologice, cu implicaţii majore economice, sociale şi personale.
Diabetul afectează 58 de milioane de europeni, ceea ce reprezintă aproape 9% din populaţia Europei, potrivit Federaţiei Internaţionale de Diabet (IDF), care estimează că, până în 2045, numărul acestora va creşte cu 16%, ajungând la 67 de milioane.
În 2017, diabetul a provocat mai mult de 477.000 de decese în Europa (9% din mortalitate la nivel european) în rândurile persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani.
Summit-ul european privind politica în domeniul diabetului urmează unei campanii multianuale derulate de Primary Care Diabetes Europe – organizaţie reprezentativă pentru asistenţa primară implicată în controlul diabetului, cu sprijinul organizatoric şi financiar al AstraZeneca, la care s-a alăturat anul acesta şi compania Medtronic.
