Criza bugetară din ultimele luni a afectat derularea programelor naţionale de sănătate şi activitatea spitalelor. Un alt efect a fost amânarea introducerii de noi molecule pe lista medicamentelor compensate. Ministerul Sănătăţii a lansat în noiembrie 2023 în dezbatere publică un proiect în acest sens, care este, însă, blocat în continuare pe circuitul interministerial de avizare. Actul normativ prevede introducerea a 28 de molecule, între care 20 noi, de care ar beneficia peste 110.000 de pacienţi, potrivit Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Ultima decizie de introducere de noi molecule pe lista medicamentelor decontate şi compensate a intrat în vigoare de la 1 mai 2023.
Joi, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a dat din nou vina pe Ministerul Finanţelor pentru blocarea introducerii de noi molecule pe lista medicamentelor compensate, deşi proiectul de hotărâre de guvern a fost publicat de Ministerul Sănătăţii de patru luni.
Reacţia, difuzată de difuzată Digi24, a venit după ce ministrul a fost întrebat de o reprezentantă a unei asociaţii de pacienţi ce se întâmplă cu proiectul.
Proiectul de hotărâre de guvern care prevede includerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a 28 de medicamente noi ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul acestui an, însă este blocat, din motive bugetare, de către Ministerul Finanţelor.
Potrivit proiectului iniţial, includerea noilor molecule pe lista medicamentelor compensate urma să se realizeze în două etape: de la 1 ianuarie 2024 (pentru medicamentele incluse necondiţionat fără impact bugetar sau cu impact bugetar neutru precum si pentru medicamentele incluse condiţionat) şi 1 martie 2024 (pentru medicamentele incluse necondiţionat cu impact bugetar ), potrivit proiectului de act normativ. Până acum, niciunul dintre aceste termene nu a fost respectat.
Proiectul este blocat în ciuda faptului că, pentru multe dintre aceste medicamente, impactul bugetar este neutru sau chiar negativ, comparativ cu alternativa terapeutică deja compensată, menţionează asociaţia.
ARPIM a acuzat că întârzierea ascunde o situaţie alarmantă, în condiţiile în care aproximativ 84.000 de pacienţi ar avea nevoie de medicamentele ce aşteaptă să fie incluse necondiţionat pe listă şi aproximativ 30.000 de pacienţi de medicamentele care vor fi incluse în contractele cost-volum.
Mai mult, 15 dintre aceste medicamente reprezintă singura şansă pentru pacienţii cu stadii evolutive avansate ale unor afecţiuni oncologice, boli rare, afecţiuni oftalmologice, dializă sau scleroză multiplă.
“Proiectul de Hotărâre de Guvern conţine 28 de medicamente inovatoare care joacă un rol esenţial în creşterea supravieţuirii şi a calităţii vieţii celor ce suferă de boli cronice, în contextul în care România este ţara din UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă şi cea în care, în ciuda eforturilor depuse până acum, medicamentele inovatoare ajung la pacienţi la aproape 3 ani de la aprobarea dată de Agenţia Europeană a Medicamentului ”, a declarat directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.
În prezent, peste 110.000 de pacienţi, aproximativ echivalentul populaţiei unor oraşe precum Buzău, Baia Mare, Botoşani, majoritatea cu boli grave, aşteaptă de mai bine de un an să primească medicamente salvatoare de vieţi, potrivit estimărilor ARPIM.
NOILE MOLECULE
Potrivit proiectului de act normativ, în sublista A (DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 90% din preţul de referinţă), se introduce o moleculă: isavuconazol (forma orală), medicament indicat pentru tratamentul aspergilozei invazive şi mucormicozei la pacienţii la care amfotericina B este inadecvată.
În sublista C (DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%), secţiunea C1 (pentru tratament ambulatoriu) se introduc 15 molecule (din care 10 nelistate în prezent): bulevirtid (hepatite cronice, ciroză hepatică), satralizumab, combinaţii foslevodop + foscarbidop (boala Parkinson şi alte afecţiuni neurologice), anifrolumab (colagenoze majore), adalimumab, anakinra (poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, psoriazis cronic sever şi artrita juvenilă), metreleptin (boli endocrine şi metabolice), dapagliflozină (boala cronică de rinichi – faza predializă), ranibizumab, ciclosporin (boli degenerative ale ochiului / glaucom şi boli maculare), rituximab (Pemfigus), upadacitinib (boala cronică inflamatorie intestinală şi sindrom de intestin scurt, artropatia psoriazică, apondiloartrita axială), filgotinib (poliartrita reumatoidă), apremilast (artropatia psoriazică) şi bimekizumab (psoriazis cronic sever / plăci).
În sublista C secţiunea C2 (DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază, în regim de compensare 100%, asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc) se introduc 11 noi DCI-uri, nelistate în prezent: lipegfilgrastim, tucatinib, sacituzumab govitecan, asciminib, imunoglobulină anti-limfocite, mosunetuzumab (programul naţional de oncologie), ofatumumab (programul naţional de boli neurologice – subprogramul de tratament al sclerozei multiple), plante / mesteacăn (programul naţional de diagnostic si tratament pentru boli rare si sepsis sever – epidermoliza buloasă), ravulizumab (sindrom hemolitic uremic atipic / SHUa şi hemoglobinurie paroxistică nocturnă / HPN), alfa olipudază (sfingomielinază acidă / DSMA), oxihidroxid sucroferic (programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renala cronică).
În sublista D (DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 20% din preţul de referinţă) se introduce un nou DCI: nimodipin (comprimate filmate).
