Acţiunile prioritare se adresează pacienţilor critici, finanţând din fondurile Ministerului Sănătăţii costurile specifice pentru tratamentul şi îngrijirea acestor pacienţi care nu pot fi acoperite din fondurile obţinute pe baza contractelor cu casele de asigurări de sănătate. Vineri, Ministerul Sănătăţii a anunţat lansarea unui nou program de acest tip, pentru neuroreabilitarea timpurie a pacienţilor care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) acut.
Prin acest program, denumit AP-AVC-REAB, ministerul va aloca finanţare directă pentru neuroreabilitarea timpurie a pacienţilor cu accidente vasculare cerebrale acute în secţiile de neurologie.
Înfiinţarea noului program este prevăzută într-un proiect de ordin al ministrului Sănătăţii privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru AP-AVC-REAB.
Potrivit proiectului, AP-AVC-REAB este un program complex de neuroreabilitare care îi va ajuta pe pacienţi să-şi recâştige funcţionalitatea şi să obţină o îmbunătăţire a calităţii vieţii după un AVC.
"România are încă o incidenţă ridicată a pacienţilor care au suferit, la un moment dat, o formă de accident vascular cerebral. Supravieţuitorii trec prin momente cumplite, iar drumul către recuperare este unul dificil. Ministerul vine să ofere sprijin exact acestei categorii de pacienţi, prin intermediul unei finanţări directe către spitale", a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, citat ]ntr-un comunicat al ministerului.
"Vorbim despre recuperare dar şi despre prevenţia afecţiunilor. Neuroreabilitarea şi prevenirea trombozelor se află printre priorităţile noastre", a completat ministrul.
Activităţile acoperite de noul program vizează aspecte motorii, cognitive, emoţionale şi de comunicare, precum şi prevenirea complicaţiilor acute derulate în cadrul secţiilor de neurologie.
Tipurile de neuroabilitare cuprinse în program sunt neuroreabilitarea timpurie a deficitelor motorii (membre, mers, echilibru, coordonare, evitarea căderilor), neuroreabilitarea cognitivă şi emoţională timpurie, neuroreabilitarea afaziei şi a tulburărilor de comunicare sau de vedere, tratamentul simptomelor (dureri, subluxaţii, spasticitate, tulburări sfincteriene) şi prevenirea complicaţiilor acute.
Statisticile arată că, în urmă cu aproximativ 20 de ani, doar 30% dintre supravieţuitorii unui AVC aveau acces la terapii de recuperare, prima problemă indicată fiind lipsa infrastructurii, dar şi a fondurilor.
Recent, Ministerul Sănătăţii a suplimentat bugetul acţiunilor prioritare cu 150 de milioane de lei pentru ultimul trimestru din 2023, după ce programele au rămas fără finanţare.
Prin aceste programe se finanţează, direct din bugetul Ministerului Sănătăţii, cele mai critice cazuri din spitalele de urgenţă.
În cadrul acţiunilor prioritare derulate de Ministerul Sănătăţii, finanţarea este alocată în zonele critice ale spitalelor de urgenţă, cum sunt ATI, traume, arşi gravi, AVC şi infarct miocardic.
