România are începând de astăzi un nou regulament privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate acestora. Documentul arată că Ministerul Sănătăţii este autoritatea responsabilă cu rol principal pentru managementul riscurilor generate de epidemii, rolul secundar revenind Ministerului Afacerilor Interne.
Noul regulament a fost aprobat printr-un ordin al ministrului Sănătăţii (nr. 3.643/2024), publicat miercuri în Monitorul Oficial.
Scopul regulamentului este de a crea cadrul de gestionare de către Ministerul Sănătăţii a situaţiilor de urgenţă generate de epidemii şi a riscurilor asociate.
Potrivit documentului, Ministerul Sănătăţii este autoritatea responsabilă cu rol principal pentru următoarele tipuri de risc: epidemii ca urmare a inundaţiilor, epidemii ca urmare a seismelor şi epidemii ca urmare a epizootiilor/zoonozelor.
"Managementul situaţiilor de urgenţă generate de epidemii constă în identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, alarmarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc", se arată în regulament.
Ministerul Afacerilor Interne este autoritatea responsabilă cu rol secundar, alte ministere având responsabilităţi doar pe anumite domenii de acţiune.
Regulamentul stabileşte criteriile în baza cărora se declară epidemia: notificarea de către un judeţ afectat a unui eveniment care depăşeşte capacitatea de gestionare a situaţiei la nivel, mărirea ariei geografice sau a numărului populaţiei afectate, o boală transmisibilă severă (autohtonă sau de import) şi/sau creşterea severităţii evenimentului sau boală cunoscută cu fatalitate mare, creşterea interesului public sau mass-media cu privire la incident, afectare naţională şi necesitate de măsuri sporite, o boală determinată de un agent înalt patogen şi cu potenţial mare de răspândire sau OMS a declarat o urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională (USPII), cu posibile implicaţii pentru România.
De asemenea, sunt stabilite trei niveluri de activare:
- nivelul 1: evenimentul este potenţial, nedovedit/neconfirmat.
- nivelul 2: evenimentul este controlabil.
- nivelul 3: evenimentul necesită resurse suplimentare.
Activarea răspunsului se va baza pe analiza riscului şi va ţine cont de identificarea tuturor riscurilor existente, în vederea prioritizării resurselor, şi prevede elaborarea de scenarii ale impactului evenimentului.
În caz de risc de epidemie, răspunsul este coordonat de Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă al Ministerului Sănătăţii (COSU-MS).
Potrivit regulamentului, principalele ameninţări care se manifestă în cazul producerii unei epidemii sunt: afectarea stării de sănătate a unui număr foarte mare de persoane, în special din rândul categoriilor vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu imunitate scăzută), apariţia unui număr mare de decese, într-un tip scurt, cu riscul asociat al dificultăţilor privind gestionarea acestora, şi suprasolicitarea sistemului medical.
