O echipă de experţi din afara Ministerului Sănătăţii a elaborat o nouă strategie naţională de sănătate pentru România până în 2030, care urmează să intre în vigoare în 2023. Documentul se află încă în fază de dezbatere publică, dar a fost publicat de Ministerul Sănătăţii într-o formă agreată după mai multe etape de consultări. Printre măsurile noi propuse de noua strategie se numără înfiinţarea unui fond pentru calitatea serviciilor medicale, introducerea unei plăţi pentru alegerea medicului în spitalele publice, începând din 2026, şi introducerea unor mecanisme inovative de plată a profesioniştilor din Sănătate, precum acordarea de stimulente pentru calitatea îngrijirilor.
Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030 (SNS) reprezintă o condiţionalitate solicitată de Comisia Europeană în vederea asigurării finanţării sistemului de sănătate din fonduri europene nerambursabile.
Potrivit strategiei, sistemul românesc de sănătate nu a avut până în prezent o abordare strategică susţinută, "politicile de sănătate implementate fiind în principal reactive şi documentate suboptimal din punct de vedere al dovezilor ştiinţifice şi al bunei practici internaţionale în domeniu".
Una dintre cauzele principale este absenţa unui sistem de monitorizare şi ajustare regulată a politicilor implementate în domeniul Sănătăţii în România.
Noua strategie naţională de sănătate acoperă perioada 2022-2030 şi se concentrează pe realizarea unor reforme structurale în sectorul de sănătate din România.
Documentul reprezintă cadrul de politică strategică naţională pentru sănătate, iar elaborarea sa a luat în calcul recomandările de ţară formulate de Comisia Europeană cu privire la sistemul sanitar.
MĂSURI PROPUSE
Documentul are inclus şi un plan de acţiune cu măsuri propuse şi termene clare de realizare pentru perioada 2023-2030.
Pe partea de finanţare, strategia propune creşterea finanţării sistemului prin eliminarea treptată a excepţiilor de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate şi introducerea de asigurări private de sănătate şi contribuţii personale ponderate.
"Subfinanţarea istorică a domeniului de asistenţă medicală primară şi a ambulatoriului de specialitate a avut ca efect advers “rostogolirea” unui număr important de servicii de sănătate de la acest nivel către serviciile de urgenţă pre-spital (CPU/UPU) şi serviciile spitaliceşti. Acest proces, împreună cu inadecvarea tarifelor pentru servicii de spitalizare continuă, au condus, printre altele, la supra-codificare, internări nejustificate, inclusiv evitabile, şi utilizarea în exces a serviciilor spitaliceşti", se arată în strategie.
Pe partea de îmbunătăţire a calităţii îngrijirii medicale, documentul propune înfiinţarea „Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”, pentru recompensarea financiară a celor mai performanţi furnizori de asistenţă medicală, pe baza unor criterii obiective şi măsurabile. Acest nou fond ar trebui înfiinţat până la jumătatea anului 2023, potrivit planului de acţiuni.
O altă măsură propusă este introducerea unei coplăţi pentru alegerea medicului în sistemul medical public, în ambulatoriu şi în spital.
Astfel, proiectul prevede pilotarea furnizării anumitor servicii elective (în ambulatoriu, medicale sau chirurgicale) în unităţile sanitare publice, "cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei plăţi reglementate conform legii şi suportate de către beneficiar şi a posibilităţii programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări".
Această măsură urmează să fie implementată începând din primul trimestru al anului 2026.
O altă măsură propusă este acordarea de stimulente pentru calitatea îngrijirilor şi performanţa lor, "integrate în modalitatea de plată a serviciilor şi monitorizate prin sistemele de raportare digitală existente şi dezvoltate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de către Ministerul Sănătăţii", potrivit strategiei.
Alte stimulente urmează să fie introduse pentru înrolarea medicilor de familie şi a asistenţilor medicali comunitari în reţele teritoriale destinate managementului integrat al bolilor cronice, oferirea de servicii în mod integrat şi îmbunătăţirea coordonării îngrijirilor, inclusiv prin utilizarea managerului de caz şi a navigatorului de pacienţi.
Aceste stimulente sunt propuse în condiţiile în care strategie prevede constituirea de reţele teritoriale pentru furnizarea integrată a servicii de sănătate pentru principalele patologii cu impact negativ major în mortalitate şi dizabilitate.
Alte măsuri vizează revizuirea sistemului de stabilire a preţurilor medicamentelor, pentru a stimula prezenţa pe piaţă şi eliberarea medicamentelor generice şi biosimilare, precum şi pentru creşterea capacităţii naţionale de producţie.
"În privinţa medicamentelor inovative, sunt propuse măsuri care să asigure accesul rapid la terapii împotriva afecţiunilor grave şi fără alternativă terapeutică, la terapii medicale avansate, în condiţii de sustenabilitate bugetară", arată documentul.
Printre aceste măsuri se numără simplificarea procedurilor pentru aprobarea studiilor clinice pe teritoriul României.
ETAPE DE IMPLEMENTARE
Proiectul noii strategii a fost elaborat până la începutul acestui an, iar începând din martie 2022 au avut loc 8 dezbateri regionale asupra conţinutului SNS cu reprezentanţii autorităţilor publice locale, ai instituţiilor publice din domeniul sănătăţii, conducerile spitalelor, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale medicilor şi asociaţii ale pacienţilor. O parte din sugestiile transmise au fost incluse în conţinutul draftului SNS.
În prezent, proiectul strategiei este dezbătut în cadrul unui grup de lucru de reprezentanţi ai comisiilor de specialitate ai Ministerului Sănătăţii, pentru armonizarea cu strategiile sectoriale specifice.
Strategia urmează să fie aprobată în 2023 de guvernul României. Elaborarea SNS va fi completată cu cinci masterplanuri regionale de servicii de sănătate pentru regiunile Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia, Vest şi Bucureşti-Ilfov.
