Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă (OUG nr. 19/2024) care prevede creşterea salariilor din sectorul sanitar în două etape, de la 1 martie şi 1 iunie. Ordonanţa a fost publicată luni seară în Monitorul Oficial, intrând în vigoare. Actul normativ a fost negociat în prealabil doar cu una dintre cele două mari federaţii sindicale din sectorul public de Sănătate – Sanitas - şi prevede creşterea salariilor diferenţiat, pe categorii de angajaţi din sectorul public sanitar. Solidaritatea Sanitară, una din cele două mari federaţii sindicale din Sănătate, nu este de acord cu majorările oferite de Executiv şi a decis să continue protestele, ameninţând cu declanşarea grevei generale.
Ordonanţa de urgenţă prevede creşterea, cu 20%, în medie, a salariilor de bază pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar-sanitar în două tranşe egale, de la 1 martie şi de la 1 iunie 2024.
Creşterile sunt diferenţiate pe categorii de personal sanitar, fiind cele mai mari pentru asistenţi medicali (30%) şi mai mici pentru medici (8%).
De această majorare vor beneficia 235.611 salariaţi din sistemul public de sănătate, inclusiv din instituţii precum Agenţia Naţională de Transplant (ANT), ANMDMR sau Academia de Ştiinţe Medicale, potrivit notei de fundamentare a actului normativ.
CUM S-A AJUNS LA ACEASTĂ CREŞTERE
Federaţia Sanitas susţine că prima ofertă a autorităţilor a fost o creştere de maximum 15% a salariilor de bază din Sănătate, însă prin negocieri ar fi reuşit să ajungă la o medie de 26,8%.
"Suma disponibilă pentru creşterile salariale din 2024 a fost de maximum 2,5 miliarde de lei/an, toate calculele şi discuţiile cu Ministerul Sănătăţii s-au purtat în această limită, în condiţiile în care cheltuiala anuală cu salariile de bază din Sănătate depăşeşte 14 miliarde/an", a sus'inut federa'ia sindicală, într-o postare pe Facebook.
Cu toate acestea, impactul financiar calculat în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă este semnificativ mai mic, de 1,1 miliarde de lei în 2024 şi de circa 1,7 miliarde de lei în următorii ani, în condiţiile în care o parte din majorările acordate se întorc la buget prin contribuţiile sociale aferente şi impozitului pe venit.
Nota de fundamentare nu a fost niciodată publicată de Guvern şi de federaţia Sanitas (singura care a participat la negocieri), ci de federaţia Solidaritatea Sanitară, care a obţinut-o atunci când proiectul a fost discutat în Consiliul Economic şi Social.
Federaţia sindicală "Solidaritatea Sanitară" a calculat impactul actului normativ pentru câteva categorii de salariaţi din sistemul public de sănătate.
Astfel, o infirmieră va câştiga, în plus faţă de venitul net actual, 259 lei net lunar începând cu 1 martie 2024 şi încă 259 lei net de la 1 iunie 2024 (518 lei net în plus în total în acest an).
De asemenea, un medic specialist va câştiga 232 lei net lunar în plus de la 1 martie şi încă 232 lei net de la 1 iunie, iar o asistentă medicală debutantă (cu studii postliceale) va câştiga 384 lei net lunar în plus de la 1 martie, la care se adaugă aceeaşi sumă de la 1 iunie.
Personalul nemedical/TESA va beneficia de o majorare a salariului de bază cu 20% raportat la luna decembrie 2023, acordată tot în două tranşe (1 martie şi 1 iunie).
“Ordonanţa nu conţine nicio prevedere referitoare la sporurile pentru condiţii de muncă, respectiv la sporurile de tură/ noapte şi sporurile pentru zile nelucrătoare. Toate aceste sporuri rămân blocate, pentru toţi angajaţii”, menţionează Solidaritatea Sanitară.
De asemenea, actul normativ nu conţine nicio prevedere referitoare la tariful orar al gărzilor suplimentare ale medicilor, acesta rămânând blocat la nivelul lunii ianuarie 2018.
Dacă federaţia Sanitas a participat la negocierile privind proiectul de OUG şi pare mulţumită de creşterile salariale obţinute, federaţia „Solidaritatea Sanitară” a anunţat că va continua acţiunile de protest, conform calendarului anunţat.
Astfel, luni, 11 martie, a fost organizat un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, unde câteva mii de membri ai ”Solidaritatea Sanitară” au protestat în faţa Guvernului. Mitingul a fost urmat de un marş către Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii şi Parlament.
